Coaliţia a avansat pe tema împărţirii prefecţilor la nivel naţional, fiind stabilit principiul de bază după care va fi alocat reprezentantul Guvernului în teritoriu, o primă piatră de hotar a negocierilor în condiţiile în care existau mai multe variante de lucru. „Unde este preşedinte al Consiliului Judeţean va fi şi un prefect de la acelaşi partid. Poate să existe una sau două excepţii, dar asta este regula de bază. Aceasta a fost regula la care s-a ajuns până la urmă, vom încerca să compensăm în celelalte filiale cu alte funcţii. Există peste 140 de funcţii. Cine nu ia prefect va avea o altă funcţie”, a subliniat Florin Cîţu după negocierile de miercuri seară.
Varianta aceasta de distribuire a prefecţilor a avut loc la presiunea liderilor liberali puternici din teritoriu, dar mai ales la lobby-ul făcut de organizaţiile social-democrate din Muntenia, Oltenia şi Moldova. Surse din PSD au declarat pentru „Adevărul” că filiale precum Brăila, Bacău, Dolj, Mehedinţi şi Teleorman nici nu concep să nu aibă prefect, în condiţiile în care au avut rezultate de peste 40% la ultimele parlamentare.
Pentru a arăta că PNL a obţinut o funcţie mult râvnită, Cîţu a anunţat, deşi nu este bătută în cuie decizia, că organizaţia Cluj va avea de data aceasta reprezentantul Guvernului în teritoriu, după ce Orban pierdut-o la ultimele negocieri, revenind UDMR. Însă formaţiunea condusă de Kelemen Hunor a precizat imediat că negocierile nu sunt încheiate, prin vocea liderului de grup de la Camera Deputaţilor, Csoma Botond, cel care a subliniat că UDMR va încerca să convingă PNL să lase tot prefectul de origine maghiară. De altfel, UDMR nu e prea încântat nici de cedarea Prefecturii Arad (unde şef de CJ este un liberal). În prezent, Uniunea are cinci prefecţi – Arad, Cluj, Covasna, Sălaj şi Satu Mare, iar potrivit noului algoritm şi împărţelii, ar avea dreptul la doar patru oameni, iar judeţele cu şef de CJ de la UDMR sunt Covasna, Harghita, Mureş şi Satu Mare.
Bucureştiul merge la PSD
PSD ar urma să primească prefectul de Bucureşti, funcţie care în fosta formulă de guvernare a fost oferită USR, aceasta fiind doar una dintre cele 21 de poziţii la care au dreptul social-democraţii. Prefectura Bucureşti este una dintre cele mai dorite funcţii, pe lângă cele la Cluj, Bihor, Timiş şi Iaşi. În pole position pentru funcţia de prefect al Capitalei este Hazem Kansou, social-democrat venit în partidul lui Marcel Ciolacu după mai bine de un deceniu petrecut în PNL. Kansou a fost exclus din PNL în februarie 2020, după ce a votat bugetul Primăriei Capitalei, condusă atunci de Gabriela Firea. În restul de mandat al PSD la Primăria Capitalei, Kansou a fost numit la conducerea Societăţii de Transport Bucureşti.
Unii lideri ai PNL din Bucureşti s-au declarat nemulţumiţi de opţiunea PSD, cu toate că ţine de politica internă a fiecărui partid pe cine propune în funcţii, nefiind în acordul politic niciun argument referitor la ce persoane sunt promovate. „Se zvoneşte că PSD-ul vrea să îl aducă prefect pe domnul Hazem Kansou, un om de partid (a fost membru PNL şi apoi a devenit membru PSD) al cărui CV nu îl recomandă spre a fi reprezentantul Guvernului în cel mai mare municipiu al ţării”, a scris pe pagina sa de Facebook deputatul Cristian Băcanu, vicepreşedinte al PNL.
Posibile surprize
Calculele din interiorul partidelor, dar şi la nivelul Coaliţiei, ar putea aduce unele surprize. De exemplu, social-democraţii ar fi interesaţi de funcţiile de prefecţi din Ilfov şi Timiş, acolo unde ei nu au şef de CJ, potrivit informaţiilor „Adevărul”. Iar în interiorul PNL, liderii din teritoriu vor ca unele filiale, care conform algoritmului ar avea dreptul la prefect, să fie omise la repartizarea funcţiilor, pentru că ele şi-au impus câte un ministru. Cazurile Suceava şi Alba sunt în primul rând avute în vedere, aceste organizaţii fiind reprezentate în Guvern de Daniel Cadariu (Antreprenoriat şi Turism) şi Florin Roman (Digitalizare şi Cercetare). Mai mult, conducerea PNL trebuie să găsească o soluţie prin care să poată oferi întâietate la alegerea celorlalte funcţii organizaţiilor cele mai performante la ultimele parlamentare, aşa cum s-a întâmplat iarna trecută, unde Orban a permis un sistem de trageri în funcţie de rezultate.
Nicoleta Croitoru-director „Reflectorul de Sud” – Giurgiu
