Eurodeputata Corina Cretu, fost jurnalist și om politic cu puternice legături teleormane (bunicii din partea mamei au fost refugiați din Basarabia, stabiliți la Videle), in semn de solidaritate pentru refugiați și de recunoștință pentru bunicii și străbunicii săi dinspre mama, a anunțat în Parlamentul European ca va solicita – pe lângă cetățenia română – și pe cea a Republicii Moldova, în temeiul articolului 12 din Legea cetățeniei a Republicii Moldova, ca descendentă directă a unor cetățeni refugiați din Basarabia după 1940.
Intr-un comunicat de presă, Corina Cretu spune ca:
„Abia după 1990 am avut ocazia sa merg in Republica Moldova și sa vizitez plaiurile narate ale bunicilor mei dinspre Mama, care avea sub doi ani atunci când familia ei s-a refugiat in Romania, la Videle.
Romania este și rămâne tara mea, sufletul și inima mea, locul in care m-am născut, m-am format ca om și pentru ale carei interese m-am luptat toată cariera mea. Am militat si militez pentru dezvoltarea țării, am aprobat in calitate de Comisar European proiecte de miliarde de euro pentru dezvoltarea României. Reprezint cu mândrie și cinste acum interesele României in Parlamentul European. Indiferent de pozițiile politice pe care le-am ocupat și le ocup, interesele oamenilor din Romania și creșterea calității vieții lor au fost și vor fi întotdeauna in centrul preocupărilor mele.
Având însă in vedere circumstanțele extraordinare și vremurile dramatice pe care le trăim, astăzi am decis, in semn de solidaritate fata de momentele grele pe care le traversează cetățenii Republicii Moldova și drept omagiu adus refugiaților care fug din calea războiului, in semn de recunoștință pentru bunicii mei si străbunicii mei dinspre Mama, sa demarez pregatirea dosarului pentru a solicita, pe lângă cetățenia Romana, și pe cea a Republicii Moldova, in temeiul articolului 12 din Legea cetățeniei a Republicii Moldova. Sper ca voi reusi sa depun curand documentele necesare care atesta statutul meu de urmașa a bunicilor mei care s-au născut pe teritoriul Republicii Moldova și s-au refugiat după 1940 din Basarabia, așa cum se solicita in Legea cetățeniei in vigoare, adoptată de Parlamentul de la Chisinau și promulgată de Președintele Republicii.
De-a lungul întregii cariere mele, am încercat sa ajut Republica Moldova, votând Acordul de Asociere și Acordul de Liber Schimb cuprinzător între Uniunea Europeana și Republica Moldova.
În perioada mandatului de Comisar European pe Politică Regională am vizitat Republica Moldova unde am reiterat sprijinul Uniunii Europene inclusiv prin intermediul programele transfrontaliere, Programul Transnațional Dunărea care împreună cu programele de asistența macrofinanciară UE și asistenței bilaterale sunt menite să contribuie la dezvoltarea și modernizarea țării, astfel pavând drumul Republicii Moldova în marea familie Europeană.
Suntem îngrijorați de impactul pe care agresiunea Rusiei în Ucraina îl are asupra Republicii Moldova. Suntem conștienți de provocările majore cu care autoritățile Republicii Moldova se confruntă în acest momente, pe mai multe planuri – umanitar, financiar, energetic și de securitate. Parlamentul European susține cu tot ce se poate Republica Moldova”.
Depunerea candidaturii pentru a deveni membră a Uniunii Europene reprezintă un pas istoric și natural, în condițiile în care Republica Moldova face parte din familia europeană. Demararea acestui proces de aderare a fost un obiectiv mult așteptat pentru Republica Moldova, care a muncit din greu, însă și unul care va necesita eforturi constante în materie de aderare. Acest obiectiv de aderare la UE ar oferi o perspectivă reală pentru un viitor democratic, stabil și prosper la care cetatenii de dincolo de Prut sa privească cu încredere.
