Pe fondul creșterii nemulțumirilor la adresa decidenților politici și militari, mai multe organizații sindicale din cadrul MAI și structuri asociative ale rezerviștilor militari, au înaintat, săptămâna trecută o SCRISOARE DESCHISĂ ( cuprinzând neajunsurile, discriminările, ilegalitățile și discriminările la care sunt supuși lucrătorii dar și pensionarii și rezerviștii militari din întreg sistemul național de apărare, ordine publică și securitate națională
precum și o listă cu revendicări, anunțând și un calendar al protestelor la nivel de țară ) către mai multe instituții ca: Guvernul României, Ministerul Apărării Naționale, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Muncii și Protecției Sociale, Ministerul Finanțelor și Ministerul Justiției.
După ce zilele trecute, în mai multe orașe din țară au fost organizate acțiuni de protest în fața unor Prefecturi, la sfârșitul săptămânii, acestea au culminat cu cele organizate și desfășurate în municipiul București.
Astfel, vineri 24 martie 2023, între orele 10.30 – 16.00, mai multe sindicate și asociații din cadrul SNAOPSN, având în frunte ca organizatori: Sindicatul Național al Polițiștilor și Personalului Contractual (SNPPC), Federația Sindicatelor din Administrația Națională a Penitenciarelor (FSANP) și Sindicatul Cadrelor Militare Disponibilizate (SCMD), cărora li s-au alăturat și alte sindicate din poliție ca Europol, Prolex și Sidepol, au organizat cea mai mare manifestație de protest din ultimii ani, la care au participat filiale din mai multe județe din țară.
Polițiștii în activitate și rezerviștii militari au participat la un miting de protest în Piaţa Victoriei, urmat de un marş de protest prin capitală, către mai multe ministere având ca punct final Ministerul Justiţiei.
La orele 11.00, văzând că prim – ministrul Guvernului, Generalul în rezervă (cu patru stele) Ionel – Nicolae CIUCĂ nu a răspuns invitației de a le vorbi protestatarilor, conform programului stabilit, cele câteva mii de persoane adunate până la acea oră în piață, au plecat în marș pe itinerariul Piaţa Romană – Piața Unirii, cu opriri în fața Ministerului Muncii și Protecției Sociale, Ministerului Afacerilor Interne, Ministerului Finanţelor şi Ministerului Justiţiei.
Prima oprire a fost la Ministerul Muncii și Protecției Sociale, unde au ținut discursuri cei doi lideri, respectiv Comisar de poliție Cosmin DOROBANȚU, președintele FSANP și Comisar șef de poliție Vasile ZELCA, președintele SNPPC, apoi cei doi (cărora li s-a alăturat și cel de-al treilea lider, Col.rtg. Mircea DOGARU, președintele SCMD) au intrat în minister cu intenția de a discuta cu ministrul Budăi.
I-a primit consilierul său, domnul Vasilcoiu, care le-a spus că ministrul tocmai ce părăsise instituția cu câteva minute înainte…
După câteva minute, așa s-a întâmplat și în fața Ministerului Afacerilor Interne, când delegația nici măcar nu a fost primită, însă un angajat a afirmat că ministrul Bode, tocmai ce a părăsit ministerul, fiind chemat la ordin, de către primul ministru la sediul Guvernului.
După discursurile liderilor celor două structuri sindicale ale polițiștilor și polițiștilor din penitenciare ( însoțite de scandări la adresa ministrului, căruia i-au promis că vor reveni și în ziua următoare) cei trei lideri au hotărât renunțarea la continuarea marșului (către Ministerul Finanțelor și Ministerul Justiției) și înapoierea către Guvern, deoarece miniștrii fuseseră chemați, în regim de urgență, pentru o ședință.
Coloana de protestatari s-a înapoiat pe același traseu, iar în jurul orelor 15.00 a ajuns, dinnou, în Piața Victoriei.
La orele 15.30 o delegație formată din cei trei lideri a fost primită în sediul Guvernului pentru discuții.
Dar, spre surprinderea/mirarea (ne-surprinderea / ne-mirarea noastră, a tuturor), nici de această dată, Prim-ministrul CIUCĂ Ionel-Nicolae (Ciucă ,,al nostru”, generalul **** cu care ar trebui să ne mândrim și … să ne fălim), nu a avut onoarea, plăcerea, disponibilitatea ori … curajul de a discuta cu camarazii săi, reprezentanții polițiștilor și militarilor în activitate și ai rezerviștilor militari, și de a se implica – în calitate de șef al Guvernului României (ca general** în rezervă al Armatei României, pe care a reprezentat-o în cea mai mare funcție, cea de ministru al apărării) – pentru a rezolva, odată pentru totdeauna, gravele nemulțumiri și discriminări ( nemaiîntâlnite nicăieri în lume…) ale celor câteva sute de mii de lucrători ( în activitate și cei în rezervă și în retragere) din întreg sistemul național de apărare, ordine publică și securitate națională!!!
Dumnealui, și de această dată (pentru a câta oară…!?), a dat dovadă de sfidare, dispreț și total dezinteres la adresa noastră (deoarece, știind de câteva zile de această acțiune, tocmai atunci, neprogramat, dar în mod inopinat a chemat mai mulți miniștri la ordin), refuzând întâlnirea cu liderii protestatarilor.
Cei trei ofițeri, au fost totuși primiți de către unul dintre (cei foarte mulți) consilierii dumnealui, de către domnul Drunea – secretar de stat, căruia i-au prezentat, încă o dată solicitările protestatarilor (poliţişti, rezervişti şi civili).
Revendicările vizează: – aplicarea imediată a Legii Salarizării nr.153/2017, în integralitatea sa şi în forma promulgată, la toate structurile din Sistemul de Apărare, Ordine Publică şi Securitate Naţională (SAOPSN), dar şi pentru toate categoriile socio-profesionale civile; – aplicarea imediată, în integralitatea sa, aşa cum a fost promulgată, a Legii Pensiilor Militare de Stat nr. 223/2015; – excluderea rezerviştilor atât din PNRR, cât şi din Proiectul Legii Pensiilor de Serviciu, pentru a da posibilitatea măririi pensiilor civile în cadrul procentului de 9,4% din PIB; – aplicarea Legii nr.127/2019 tuturor pensionarilor civili; – acordarea la salarii şi la pensii a sporului de MApN, MAI, SRI etc., tuturor civililor din structurile SAOPSN care au aceleaşi obligaţii, riscuri şi privaţiuni ca şi cadrele militare/de poliţie; – respectarea Statutelor militarilor, politiştilor, ceferiştilor și ale altor categorii socio-profesionale, cu toate prevederile privind drepturile specifice câştigate; – renunţarea la lichidarea industriei de Apărare, prin vânzarea, la licitaţie, a acţiunilor, dar şi redeschiderea fabricilor de pulberi şi de muniţii; – renunţarea la preconizata tripla impozitare a pensiilor.
Polițiștii sunt nemulțumiți deoarece primesc mai puțini bani decât prevede legea, iar acest lucru, spun ei, duce inevitabil la o problemă de personal. Aceștia susțin că admiterea pentru Academia de Poliție, este de sub un candidat pe fiecare loc, iar meseria de polițist este din ce în ce mai puțin atractivă.
„Suntem mințiți că suntem pe grila de salarizare, deși salarizarea conform Legii nr.153/2017, nu este aplicată totuși în integralitate, pentru noi, polițiștii. Suntem cu două tranșe în urmă, la nivelul 2018, în condițiile în care la alte categorii bugetare s-au acordat toate tranșele prevăzute în lege, la unii chiar în avans, de acum 1-2 ani… Şi chiriile polițiștilor, deplasarea polițiștilor, recuperarea sumelor sunt restante din urmă cu 4-5 ani…
Este important să vii aici, în rândul protestatarilor (în activitate și cei în rezervă și în retragere)din poliție, lucrătorii din penitenciare, polițiștii de frontieră, jandarmi, pompier, cei din armată și servicii, să vezi care sunt nemulțumirile legate de acest ,,cartof fierbinte” care se cheamă pensiile militare”, a afirmat un lider de sindicat.
În ceea ce ne privește pe noi, pensionarii și rezerviștii militari, solicităm imperios, aplicarea integrală a Legii nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, în forma votată de către Parlamentul României și promulgată de Președintele României, domnul Klaus-Werner Iohannis, respectiv, eliminarea urgentă a tuturor modificărilor, ciuntirilor aduse prin OUG nr. 57/2015, 59/2017, 114/2018 și 130/2021 ( dovedite ca ilegale și neconstituționale) și care au golit de conținut legea, afectând zeci de mii de pensionari militari – lucru nemaiîntâlnit, nicăieri în lume ).
Odată cu prezentarea acestor abuzuri, nedreptăți, nemulțumiri și revendicări, au fost semnalate, nuanțat și punctual o serie de aspecte în care statul încalcă, sistematic, în mod continuu și abuziv drepturile legitime ale pensionarilor și rezerviștilor militari, în ansamblu sau pe categorii, precum indexarea mai mică a pensiilor în raport cu cele din sistemul public de pensii, plata CASS sau acordarea diferențiată între activi și rezerviști a soldei de grad. Referitor la PNRR, s-a cerut renegocierea cu demnitate a acestui plan, scoaterea pensiilor militare din procentul de 9,4% din PIB, precum și eliminarea acestora din proiectul legislativ conex (L 4/2023 privind pensiile de serviciu, Art. IX) întrucât acestea nu au nici-o legătură cu bugetul asigurărilor sociale, Casa Națională de Pensii, ministerele vizate de lege sau comisiile de muncă din Parlament.
La ieșirea din sediul Guvernului
liderii sindicatelor și rezerviștilor militari, au prezentat concluziile discuțiilor și au anunțat că, nesoluționarea de către guvern a nemulțumirilor și problemelor grave prezentate, va genera în lunile următoare blocarea activităților în vămi, penitenciare și în alte sectoare unde sindicatele pot lua această măsură și că acțiunile de protest vor continua și se vor radicaliza.
Cu acest prilej, a fost tras și un semnal de alarmă, arătând că, în aceste momente, când dronele americane cad în Marea Neagră, iar rachetele rusești pot fi văzute cu ochiul liber din Constanța, neimplicarea guvernanților în soluționarea urgentă a mulțimei de nereguli, nemulțumiri și probleme nerezolvate din întreg sistemul de apărare, ordine publică și securitate națională (nereguli care au prins din urmă guvernul), pot avea implicații și urmări foarte grave pentru țara noastră.
Când războiul este la graniță, cel mai important lucru este ca în țară să fie stabilitate, iar elementele Sistemului naţional de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională (SNAOPSN) să fie sprijinite, sau cel puțin lăsate să își pregătească planurile și să se organizeze cât mai bine pentru apărarea țării și a populației.
Apărarea colectivă asigurată de NATO este pe cât de necesară, pe atât de insuficientă atunci când este vorba de apărarea unui front larg precum granița estică a NATO. Tocmai de aceea România, aliatul cel mai apropiat de nucleul luptelor din Ucraina, deseori vizat de declarațiile ostile ale conducerii ruse, are nevoie ca toate resursele de care dispune să fie pregătite pentru a face față acestei provocări reale, care a depășit de mult stadiul de risc, devenind o amenințare gravă la adresa securității naționale.
Clasa politică din România trebuie să înțeleagă și să creadă până la convingere că frontul din Ucraina este doar o direcție a războiului pe care Rusia consideră că îl duce simultan și cu NATO, iar componenta hibridă a acestuia este extrem de puternică, vizează toate statele europene, dar în special stabilitatea celor din vecinătatea apropiată Ucrainei.
Este așadar nevoie ca relațiile dintre guvernul român și instituțiile care-i apără statalitatea să fie mai strânse și mai stabile ca niciodată. Orice fisură apărută acum între stat și structurile lui militare reprezintă o vulnerabilitatea în termeni de securitate națională, va fi considerată o oportunitate de destabilizare și va fi exploatată ca atare de către Kremlin.
În acest cadru de insecuritate, jocurile politice interne și servilismul extern, în umbra cărora subzistă România, trebuie să treacă pe plan secund. Este momentul ca politicul să se concentreze pe rezolvarea problemelor privind statutul, salarizarea și pensiile militarilor astfel încât aceștia să-și regăsească motivația sacrificiului extrem pentru binele comun sau național.
Preocupați de rotația guvernamentală și orbiți de fonduri europene, nu tocmai facile, politicienii de la conducere s-ar putea să rateze și aceasta ultimă șansă de evitare a unei mari vulnerabilități naționale și să creeze țării un prejudiciu imens, greu de acoperit cu toți banii din PNRR.
Protestele au continuat și a doua zi, sâmbătă 25 martie, orele 10.00, în fața sediului Ministerului Afacerilor Interne ( de Ziua Poliției Române).
Din județul Teleorman, au participat câteva zeci de camarazi polițiști, membri ai Biroului Teritorial al SNPPC din cadrul IPJ Teleorman, în frunte cu Agent șef principal Leonard MĂRGĂRIT – președinte, cărora li s-au alăturat camarazii mei rezerviștii militari teleormăneni uniți, din toate structurile asociative ale MAI și MApN, în frunte cu cele două filiale ale SCMD din Alexandria.
PATRIE, ONOARE, DEMNITATE !
Col.(r.) Orodel Emilian
