Ieri, 29 iulie 2026 cu prilejul sărbătorii naționale – Ziua Imnului Național al României, rezerviștii militari teleormăneni uniți (alături de reprezentanți ai venerabililor veterani de război), am fost prezenți la ceremonia publică, desfășurată pe platoul catargelor din fața Prefecturii Teleorman, unde am sărbătorit în mod festiv, cu deosebită plăcere și onoare, ZIUA IMNULUI NAȚIONAL – un simbol al identității, unității și demnității poporului român.
Imnul național reprezintă istoria, valorile și idealurile pentru care generații de români au luptat și s-au sacrificat, de-a lungul anilor. Pentru România, această Zi este un prilej de a ne reafirma respectul față de simbolurile naționale și față de cei care au contribuit la apărarea lor. Pentru Armata României (precum și pentru noi, rezerviștii militari), IMNUL NAȚIONAL este un reper al onoarei militare, al curajului și al devotamentului față de țară. Militarii sunt cei care își asumă misiunea sacră și de onoare, de a apăra (sub culorile TRICOLORULUI și a versurilor IMNULUI de stat) independența, suveranitatea și integritatea teritorială a României. Astfel că, Ziua Imnului Național ne îndeamnă pe toți românii, să prețuim valorile patriotismului, solidarității și responsabilității, față de viitorul națiunii noastre. Conform tradiției, la ceremonie au fost prezenți reprezentanții structurilor asociative ale rezerviștilor militari și ai veteranilor de război din Teleorman, respectiv: Lt.col.(r) Brîncoveanu Ioan – Președintele Fil.Jud.Tr. ,,Gl.David Praporgescu” a ANCMRR ,,Alexandru Ioan Cuza” din MApN, Col.(rtg.) Sandu Liviu-Sorinel – Președintele Fil.Jud.Tr. ,,Mihai Viteazul” a ANCMRR din MAI (și Col.r. Radu Constantin-Alexandru, Prim-vicepreședinte), C-dor (rtg.) Ștefan Marin – Președintele Fil.Jud.Tr. a Veteranilor de Război, subsemnatul – în calitate de purtător de cuvânt al celor două filiale județene amintite ale ANCMRR din MAI și MApN (precum și de Vicepreședinte al Fil.nr.2 Alexandria a SCMD), reprezentanți ai veteranilor din teatrele de operații, alți camarazi rezerviști militari – membri ai ANCMRR din MApN și MAI, ai SCMD precum și ai LADPM. Din rândul oficialităților locale și județene precum și a reprezentanților principalelor instituții publice din județ, am remarcat prezența următoarelor persoane: Pisică Mihai-Adrian – Vicepreședintele Consiliului Județean Teleorman, CAȚAN Diana – Șef Serviciu în cadrul Prefecturii Teleorman, Ene Ionela – Viceprimar al mun. Alexandria, Ciuperceanu Ionuț-Ciprian – senator PSD, Voicu Nicoleta – Director Crucea Roșie Teleorman, Cioabă Petre – Președintele Alianței Județene a Pensionarilor din Teleorman.
Deasemenea, am remarcat și prezența unor consilieri județeni și consilieri locali, directori ai unor direcții ori servicii județene, precum și comandanții/șefii/reprezentanții instituțiilor județene din cadrul sistemului național de apărare, ordine publică și securitate națională (Garnizoana Alexandria – Poliție, Jandarmi, Pompieri, Poliție de Frontieră, STPS, SRI, STS…).
Ceremonia s-a desfășurat după următorul program:
- Sosirea Vicepreședintelui CJ Teleorman, însoțit de către Comandantul Centrului Militar Județean Teleorman – Lt.col. Mihai Cristian;
- Evocarea semnificației simbolurilor naționale și scurt istoric despre Imnul național – prezentată de către dna Cimpoeru Florina-Cornelia, din cadrul Centrului Militar Județean Teleorman;
- Binecuvântarea și rugăciunea pentru poporul român, oferite de către un preot din partea Sfintei Episcopii a Alexandriei și Teleormanului;
- Alocuțiuni despre semnificația Zilei Imnului Național, rostite de către:
- domnul Pisică Mihai-Adrian, Vicepreședintele CJT;
- doamna Cațan Diana (care a dat citire mesajului Prefectului Județului Teleorman, doamna Mitran-Piticu-Niculae Valentina-Veronica);
- doamna Ene Ionela – Viceprimarul municipiului Alexandria.
- Program artistic oferit de către Grupul vocal al Ansamblului ,,Burnasul” (din cadrul Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Teleorman), care a interpretat câteva melodii patriotice;
- Interpretarea vocală a Imnului Național al României (de către grupul vocal menționat precum și de către întreaga asistență).
- Ceremonia s-a încheiat cu defilarea Gărzii de Onoare, compusă din garda port-drapel (cu Drapelul de Luptă al Batalionului 325 „ALUTUS” Caracal din județul Olt) și o subunitate din cadrul aceleiași instituții.
÷÷÷÷÷÷÷÷÷÷÷÷÷÷÷÷÷÷÷÷÷÷÷÷÷÷÷
În România, ziua de 29 iulie este Ziua Imnului Naţional – “Deşteaptă-te, române!”, sărbătorită anual, începând din anul 1998. Imnul de stat al României este alcătuit din unsprezece strofe (unde prima, a doua, a patra şi ultima dintre ele, reprezintă forma prescurtată, acestea fiind interpretate, în situațiile prevăzute de legiuitor). Timp de câţiva ani, „Deşteaptă-te, române!” a fost şi imnul naţional al Republicii Moldova, fiind înlocuit în 1994 cu imnul „Limba noastră”. România a avut de-a lungul istoriei ca imnuri naţionale și alte cântece, începând cu „Trăiască Regele” de Vasile Alecsandri (cântat între anii 1866-1948). Odată cu venirea comuniştilor la putere în România, Imnul “Deșteaptă-te române” – acest simbol vechi al libertăţii românilor, a fost interzis, deoarece, în condiţiile ocupării țării de către armatele sovietice, cântecul aducea mai degrabă aminte de libertatea pierdută, decât de cea câştigată, așa cum pretindea propaganda trădătoare comunistă. De altfel, odată cu abdicarea forţată a Regelui Mihai I, la 30 decembrie 1947, multe alte marşuri şi cântece patriotice au fost interzise. În perioada 1948-1953, imnul țării a fost „Zdrobite cătuşe”, pe versuri de Aurel Baranga şi muzica de Matei Socor. După 1953 și până în 1977, imnul țării a fost „Te slăvim Românie”, care proslăvea ,,înfrățirea” dintre Uniunea Sovietică şi statul român, după care a urmat imnul „Trei culori” (în perioada 1977-1989, pe muzică de Ciprian Porumbescu). Revoluţia anticomunistă din decembrie 1989, a impus practic instantaneu şi generalizat, cântecul „Deşteaptă-te, române”, care a fost cântat ca un adevărat imn naţional, înlocuind imnul „Trei culori” compus de Ciprian Porumbescu, dar mutilat de versurile impuse de Ceaușescu. Astfel, ,,Deșteaptă-te române” a devenit Imn Naţional de la sine, impunându-se sub formidabila presiune a manifestanţilor anticomuniști și a fost consacrat prin Constituţia României din anul 1991. Adevărat arc de cerc peste decenii și veacuri, dar și peste hotarele vechii Dacii, ,,Deșteaptă-te române” devine simbolul național după anul 1989, versurile sale redobândind viață, recăpătându-și rolul lor de altă dată.
LA MULȚI ANI, ROMÂNI!🙏🤝
LA MULȚI ANI, ROMÂNIA!🇷🇴👮♀️
Purtător de cuvânt,
Col.(r.) Orodel Emilian
