De la formă până la țintele propuse, PNRR-ul Guvernului reprezintă un copy-paste al proiectelor deja existente în sertarele de la ministere.
Guvernanții nu au înțeles că PNRR nu poate fi “iepurașul de Paște” al partidelor de guvernământ pentru satisfacerea obiectivelor electorale, ci trebuie să fie o viziune de relansare pentru România.
Ne-au propus de fapt un proiect ultra-birocratizat, un plan care nu poate fi implementat până la finalul lunii august 2026.
Câteva remarci punctuale:
- au venit cu un plan în valoare de 41,1 miliarde de euro, reprezentând 141% din alocarea României, deși România primește doar 29,2 miliarde de euro;
- sumele prezentate nu sunt defalcate pe granturi și împrumuturi. Reamintim că jumătate sunt împrumuturi;
- sumele propuse, pentru a lua ochii partenerilor sociali și cetățenilor, nu se vor regăsi, de fapt, în forma finală pentru că planul adevărat trebuie să aibă cu 12 miliarde de euro mai puțin;
- mecanismul de implementare este greoi, ultra-birocratizat și nu are fundamente juridice și legale solide care să asigure realizarea sa până la finalul lunii august 2026;
- nu se prezintă criteriile de selecție ale proiectelor și se aruncă responsabilitate pe umerii mai multor instituții fără ca de fapt să se ocupe cineva cu adevărat de reușita reformelor. Nu se ține cont deloc de capacitatea administrativă reală;
- nu există nicio măsură concretă pentru stimulare economiei pe termen mediu și lung, nu se oferă nicio perspectivă de specializare economică sustenabilă și nu se vorbește deloc de rolul capitalului românesc;
- preocuparea lor centrală pare a fi să schimbe legea pensiilor și legea salarizării unitare pentru a servi strict intereselor politice;
- alocarea directă pentru digital este de 9,77%, mult sub ținta de 20%. O să încerce să ne aburească cu obiectivele transversale, dar realitatea este că ținta nu este îndeplinită;
- din suma propusă se alocă un pic peste 10% pentru educație, cât am propus, deci nu 11%, dar suma riscă să scadă după negocieri. Poate recunosc acum de unde au preluat ideea. Amuzant este că nu mai vorbim de școli verzi ci de școli înverzite;
- procentajele repartizate pe ținte transversale nu au nicio legătură cu realitatea;
- multe din proiectele preluate în PNRR existau deja, unele fiind deja finanțate din fonduri europene, iar transferarea lor în PNRR va conduce la blocaje importante și la scăderea absorbției pe alte surse de finanțare;
Concluzia este că din nou guvernanții preferă festivismul în locul unui plan serios pentru redresarea economică a României.”
Florin Piper-Savu, deputat PSD Teleorman
