17.9 C
Roșiorii de Vede

Cotidian Național din 1993 - Ediția Online

vineri, septembrie 24, 2021

Investiția în infrastructura sportivă înseamnă a investi în educaţie și sănătate – Florin Piper-Savu, deputat P.S.D. Teleorman

Sănătate

Interpelare adresată Ministerului Educației și Cercetării

Domnule Ministru,

Nu am să fac o pledoarie despre importanța practicării sportului încă din cei mai fragezi ani ai vieții, fiind convins că suntem conștienți cu toții de acest lucru. Ceea ce îmi este greu să înțeleg este de ce această disciplină, Educație fizică și sport, în ciuda unor încercări de modificări legislative, rămâne o cenușăreasă în viziunea Ministerului Educației.

Încercarea de mărire a numărului de ore de educație fizică și sport s-a lovit ca de un zid de justificări de genul că nu este apanajul legislativului, ci doar al Ministerului Educației prin modificarea planurilor-cadru. Planurile-cadru pentru învățământul primar și gimnazial au fost modificate cu mulți ani în urmă. Acum, domnule Ministru, vă pregătiți de modificarea celor pentru învățământul liceal, dar în nicio variantă dintre cele propuse disciplina Educație fizică și sport nu beneficiază de atenția dumneavoastră și a specialiștilor din minister.

Din diverse motive, copiii preferă să stea în casă în detrimentul activităţilor în aer liber, iar cei care nu au calculator acasă preferă să-şi petreacă timpul liber pe la colțul străzii sau pe la prieteni. Foarte rar ies însoţiti de părinţi la plimbare în aer liber sau practică împreună cu părinţii exerciţii fizice. Timpul petrecut în faţa calculatorului şi a televizorului creşte direct proporţional cu vârsta, iar timpul petrecut în aer liber scade odată cu înaintarea în vârstă.

Este bine ştiut că Educaţia fizică – desfăşurată atât la nivel de învăţământ primar cât şi la nivel de învăţământ gimnazial, liceal sau chiar universitar – îndeplineşte un rol deosebit în procesul de formare şi de dezvoltare a personalităţii copilului. Specialiştii din domeniul psiho-pedagogiei recunosc valenţele formative în plan biologic, motrice, psihic şi social ale acestei discipline.

Dacă mai este cale lungă, se pare, în actuala viziune, până ce disciplina numită “Educaţie fizică şi sport” să fie cu adevărat repusă în drepturi, ministerul ar putea acum să se aplece cu mai mare atenție asupra finanțării cluburilor sportive școlare.

În România, funcționează 128 unități CSȘ unde peste 47.000 elevi (sportivi), reuniți în 3.408 grupe se pregătesc pentru obținerea de performanțe în diverse ramuri sportive, antrenați de 2.035 cadre didactice.

Este nevoie de condiţii optime pentru practicarea sportului în mod generalizat, dar şi a sportului de performanţă, pentru a spori competitivitatea în rândul elevilor şi a creşte rezultatele în competiţiile sportive. A investi în infrastructura sportivă înseamnă a investi în educaţie.

Cluburile sportive şcolare din România se confruntă cu o serie de probleme, de la cele legate de inexistenţa sediilor şi a bazelor sportive proprii  la lipsa investiţiilor în reabilitarea celor existente, de la lipsa fondurilor pentru materiale şi echipamente sportive la bugetul insuficient pentru utilităţi şi participarea la competiţii naţionale şi internaţionale.

În numele colegilor mei din Teleorman care lucrează în cluburi sportive școlare vă întreb:

  1. Ce orizont de timp le oferiți lor, dar și copiilor și părinților acestora, pentru desfășurarea activității în condiții propice obținerii performanței sportive și nu numai ? Încă din 2008 a fost aprobată finanțarea pentru două investiții importante: sediu și sală de sport pentru cluburile sportive școlare din Roșiorii de Vede și Turnu Măgurele, investiții începute în 2009 respectiv, 2011 și care, deși trebuiau finalizate din 2016, vedem acum se deteriorează zi de zi în lipsa finanțării necesare pentru finalizarea lor. Suma alocată prin bugetul acestui an este infimă reprezentând 0,84 %, respectiv 0,076 % din valoarea rămăsă de finanțat. Unde și cum să-și desfășoare activitatea colegii mei și cum să atragă copiii spre activitatea sportivă și să obțină performanță, în condițiile în care antrenamentele se desfășoară în păduri, parcuri sau în limita spațiului disponibil al sălilor de sport administrate de autoritățile locale ?
  2. Pe ce criterii se alocă bugetul la articolul 57 – asistență socială, articol din care se finanțează competițiile sportive? Pe performanță ? Pe număr de sportivi ? Pe baze ? Pun această întrebare pentru că pe bugetul primit de curând constat că CSS Tg Jiu, cu 500 elevi a primit 200 000 lei, CSS Brașov asemenea, iar CSS Alexandria cu 820 sportivi a primit 90 000 lei și exemplele pot continua.
  3. Cum este posibil să existe în dotarea cluburilor sportive școlare microbuze, dar cluburile să fie nevoite să închirieze microbuze pentru deplasări la competiții, cheltuind din bugetul și așa insuficient, pentru că nu există posturi de șoferi? Posturile din organigrama cluburilor sunt posturi de muncitor cu atribuții  adiționale de șofer, posturi care rămân vacante nefiind atractive din cauza salariului și a cheltuielilor de pregătire profesională care cad în sarcina angajatului.

Domnule Ministru, rolul principal în procesul de dezvoltare a educaţiei fizice îi revine Ministerului Educaţiei, în timp ce rolul principal în dezvoltarea sportului îi revine Ministerului Tineretului şi Sportului. De buna cooperare între aceste două instituţii şi de colaborarea lor cu alte instituții ale statului (Parlament, ministere, agenţii, instituţii publice și autorități judeţene și locale etc.) depinde funcţionarea eficientă a sistemului naţional de educaţie fizică şi sport și de a avea o națiune sănătoasă, viguroasă și bine educată.

Este sportul cel mai bun ambasador al României, pe agenda celor care decid viitorul acestei națiuni ?

Având în vedere cele precizate, vă rog să-mi răspundeți atât oral cât și în scris, la fiecare întrebare, în termenul prevăzut de lege.

Cu respect,

Deputat P.S.D. Teleorman

Prof. Florin Piper-Savu

- Reclamă -

Articole pe același subiect

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Ultimele Articole