Potrivit Dicţionarului Explicativ al Limbii Române, cuvântul conştiinţă se traduce prin „1. Sentiment, intuiţie pe care fiinţa umană o are despre propria existenţă; cunoaştere intuitivă sau reflexivă pe care o are fiecare despre propria existenţă şi despre lucrurile din jurul său; 2. Faptul de a-şi da seama; înţelegere; 3. Gândire, spirit. 4. Sentiment al responsabilităţii morale faţă de propria sa conduită”.
Fără a generaliza, consider că, la peste 33 de ani de la evenimentele din decembrie 1989, care ne-au redat libertatea şi drepturile de a face orice, românii au rămas repetenţi la diferitele forme de manifestare ale conştiinţei.
Altfel nu se explică multitudinea de întâmplări ciudate care ni se prezintă zilnic de către mass media, cu oameni care comit gesturi total lipsite de înţeles şi responsabilitate, precum şi cu o letargie colectivă incredibilă.
România anului 2023 este, indiscutabil, lipsită de conştiinţă. Fie că vorbim de conştiinţa publică, a societăţii în genere, fie că analizăm conştiinţa individuală.
Tipologiile lipsei conştiinţei umane pot fi prevenite și diminuate de către societate, îndeosebi prin relatarea întâmplărilor dramatice cu mai mult discernământ şi simplitate de către mass media.
Din păcate, zilnic avem zeci și sute de exemple crude şi triste, în acelaşi timp, ale lipsei conştiinţei individuale şi colective din România.
În acest context, cred că „Deşteaptă-te române” a devenit un imn fără viabilitate practică, deoarece lipsa conştiinţei naţionale are efecte din ce în ce mai negative, pentru fiecare dintre noi.
Ce avem de făcut? În primul rând, trebuie să pornim de la şcoală, de la educaţie, pentru că, aşa cum spunea Mihai Eminescu, „Şcoala va fi şcoală când omul va fi om şi statul va fi stat”…
Deputat PNL Teleorman
Maria STOIAN
