COMUNICAT DE PRESĂ
În urma publicării motivării Deciziei Curții Constituționale a României, referitoare la aspectele de neconstituționalitate ale Legii nr. 244/2022 adoptată de Parlament, în legătură cu situația pensiilor de serviciu și ținând cont că aceasta a fost trimisă spre reexaminare, General (patru stele) în retragere, doctor IOAN HURDUBAIE, Președintele Asociației Naționale a Cadrelor Militare în Rezervă și în Retragere din Ministerul Afacerilor Interne (ANCMRR din MAI) – și Președinte în Exercițiu al ,,Structurilor Asociative Reprezentative ale Rezerviștilor din Sistemul Național de Apărare, Ordine Publică și Securitate Națională” (în numele a mai multor zeci de mii de rezerviștii militari și polițiști din cadrul ANCMRR ale: MApN, MAI, SRI, STS, SIE, SPP, ANP, DIPI-MAI, DIPLOMAȚI MILITARI), a înaintat în data de 15 august 2023, SCRISORI DESCHISE către Primul ministru al Guvernului României – Marcel CIOLACU, Președintele Senatului – Ionel CIUCĂ, Președintele interimar al Camerei Deputaților – Alfred Robert SIMONIS precum și un Memoriu către Reprezentanța Permanentă a Uniunii Europene în România.
Având în vedere pozițiile acestor structuri asociative ale rezerviștilor militari, afirmate și susținute în nenumărate rânduri, în legătură cu acest subiect și susținând întrutotul și pozițiile tuturor sindicatelor din poliție și din penitenciare, precum și cele ale Sindicatului Cadrelor Militare Disponibilizate (SCMD), în documentele înaintate se solicită, imperios, să fie tratate cu seriozitate problema pensiilor militare de stat, să fie susținut, de către decidenții noștri, cu ocazia consultărilor ce vor urma zilele următoare la Bruxelles, cu experții Comisiei Europene (în legătură cu problema pensiilor speciale) ELIMINAREA REFERINȚELOR LA PENSIILE MILITARE DE STAT, atât din Planul Național de Revizuire și Reziliență (PNRR), precum și din Legea adoptată de Parlament (și criticată de către Curtea Constituțională), pentru URMĂTOARELE MOTIVE (cunoscute de TOATĂ lumea, dar neacceptate de cei care…ne hotărăsc soarta):
1) În privința pensiilor militare de stat, prin legile-statut și prin legea organică a pensiilor, Ministerul muncii și solidarității sociale, NU ARE NICI O COMPETENȚĂ constituțională, aceasta revenind, integral, coordonatorului sistemului național de apărare, ordine publică și securitate națională, respectiv ministrul apărării naționale;
2) În sistemul public de pensii, nu pot exista decât două categorii de pensii de stat – MILITARE (bazate pe contracte de prestare a activității) și CIVILE (bazate pe contracte de muncă), ambele presupunând contributivitate;
În pofida a ceea ce se vehiculează (în mod eronat în spațiul public), MILITARII AU PLĂTIT TOT TIMPUL CONTRIBUȚII pentru pensii, obligație stipulată în toate actele normative, care reglementează pensiile militare de stat (respectiv: art. 58 din Decretul nr. 141/1967 privind pensiile militare de stat și pensia suplimentară, art. 60 din Decretul nr. 214/1977 privind pensiile militare de stat, art. 78 alineatul 2 din Legea nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat, art. 6 alineatul 1 pct. I lit. c) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice și art. 31 alineatul 1 din Legea 223/2015 privind pensile militare de stat).
Toate contribuțiile din brut și net ale rezerviștilor militari, inclusiv pentru pensii, sunt virate direct la bugetul de stat (și nu la bugetul de asigurări sociale).
În consecință, pensiile militare (nefiind plătite de Casa Națională de Pensii, din bugetul asigurărilor sociale, CI DE CĂTRE cele trei Case Sectoriale de Pensii (ale MApN, MAI și SRI), din bugetele ministerelor / instituțiilor din Sistemul național de apărare, ordine publică și securitate națională – SNAOPSN), NU ÎȘI AU LOCUL nici în PNRR și nici în calculul privind pragul de 9,4% din PIB.
Oricâte economii s-ar face prin amputarea / impozitarea / eliminarea pensiilor militare de stat, acestea nu vor ajunge în bugetul pensiilor publice, ci în bugetul instituțiilor din sistemul național de apărare națională;
3) Finanțarea pensiilor militare de stat, nu grevează în niciun fel și nu are nimic comun cu bugetul de pensii și asigurări sociale (civil), gestionat de către Ministerul Muncii și Solidarității Sociale, prin Casa Națională de Pensii Publice (militarii în rezervă și în retragere neintrând, sub nicio formă, sub jurisdicția acestor instituții).
Pensiile militare de stat nu afectează nici bugetul de stat consolidat, întrucât sursa lor de finanțare se află, în integralitatea sa, în interiorul contribuției României la NATO, de 2,5 % din PIB, ca efect al calității țării noastre de membru al acestei organizații;
4) În PNRR sunt menționate, în MOD DISTINCT de pensiile militare de stat, NUMAI ȘASE TIPURI de pensii de serviciu, reglementate prin acte normative cu caracter SPECIAL, aplicabile următoarelor categorii: corpul diplomatic și consular, funcționarii publici parlamentari, personalul aeronautic civil navigant profesionist din aviația civilă, procurori și judecători, personalul auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor și beneficiari ai Curții de Conturi.
În consecință, Legea pentru modificarea si completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, ar trebui să se REZUME STRICT la reglementarea sistemului de pensii de serviciu, NU ȘI A sistemului pensiilor militare de stat;
5) Soldele militarilor, polițiștilor și funcționarilor publici cu statut special din poliția penitenciară, aflați în activitate, precum și soldele de rezerviști (pensiile) sunt stabilite, avându-se în vedere compensarea riscului pierderii vieții, renunțarea la importante drepturi civile (dreptul de a fi ales, libera deplasare, libera comunicare etc.) și pedepsele diferite față de civili, în caz de neexecutare a obligațiilor de serviciu;
6) Așa cum a recunoscut și Banca Mondială, nici-o pensie militară NU DEPĂȘEȘTE cuantumul salariului avut înainte de trecerea în rezervă, acestea fiind deja calculate, astfel încât să nu depășească 85% din cuantumul soldei funcției de bază (iar indicele de calcul, nu este de 80%, ci de 65%);
7) În calculul pensiei militare sunt introduse deja, în mod ilegal, pensia privată (contribuția din net la Pilonul Doi), precum și Ordinul Meritul Militar/Semnul Onorific ,,În Serviciul Patriei”.
Mai mult, grupele de muncă au dispărut, datorită plafonului scăzut și a faptului că tot ceea ce trecea de 35 de ani vechime, nu se mai cuantifică în bani;
8) Toate meseriile din viața civilă, de la muncitor de înaltă calificare la medic, inginer, profesor și pilot, se practică și în uniformă, astfel că militarul/polițistul practică două meserii în același timp – 24 de ore din 24, dar este plătit pentru una singură, respectiv cea de militar/polițist;
9) În statele membre UE și NATO, pensiilor militare li se aplică un regim juridic DISTINCT de pensiile civile, fie prin reglementări de sine stătătoare (în majoritatea covârșitoare a statelor), fie prin dispoziții derogatorii, clar diferențiate, în interiorul legilor-cadru ce guvernează materia generală a pensiilor (atât civile, cât și militare);
La finalul documentului, se solicită decidenților (pentru revenirea la normalitate) să susțină aplicarea Legii nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, în forma PROMULGATĂ (debarasată de toate „consolidările” aduse prin cele 10 OUG-uri ulterioare, care au lipsit-o de conținut și de eficiență).
Menționez că aceste solicitări precum și punctele de vedere, menționate mai sus, sunt susținute în totalitate și de către toți camarazii mei rezerviști militari teleormăneni uniți (prin cei doi președinți ai filialelor județene ale ANCMRR din MAI și MApN – Col.r. SANDU Liviu-Sorinel și Lt.col.r. BRÎNCOVEANU Ioan) și că aceste Scrisori deschise au fost aduse și la cunoștința celor opt parlamentari teleormăneni (doi senatori și cinci deputați), Prefectului (și subprefecților), Președintelui C.J.Teleorman, cu rugămintea și solicitarea de a le fi aduse la cunoștință șefilor și decidenților politici ai dumnealor.
PATRIE, ONOARE, DEMNITATE !
Purtător de cuvânt,
Col.(r.) Orodel Emilian
