Nu există, probabil, nimic mai reprezentativ pentru un popor decât folclorul, iar la acest capitol România are o poveste fascinantă de spus… Este și motivul pentru care astăzi, la Casa de Cultură din Roșiorii de Vede, am celebrat una dintre cele mai vechi și autentice tradiții populare românești – CĂLUȘUL.
De ce tocmai astăzi am vorbim despre Căluș? Pentru că, pe 25 noiembrie 2005, Călușul a fost declarat „Capodoperă Culturală a Umanități”, iar din anul 2008 este inclus pe lista „Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanității – UNESCO”, recunoaștere care a subliniat importanța sa culturală și necesitatea de a fi conservat și promovat.
Călușul nu este doar un dans spectaculos, ci o expresie ritualică ce îmbină tradiția, simbolismul și energia comunității. De aceea, astăzi, am avut ocazia să descoperim: originea și semnificațiile mistice ale Călușului, tradiția Călușului în judelul Teleorman, frumusețea costumelor tradiționale, dar și spectacolul captivant al dansului și muzicii care marchează această tradiție străveche.
Despre toate acestea am vorbit cu: prof. Iulian CHIVU – etnolog, eseist, publicist, prozator, membru al Uniunii Scriitorilor din România; Stan V. CRISTEA – poet şi publicist, monograf si bibliograf, membru al Uniunii Scriitorilor din România; Ciprian AGAPIE – managerul Centrul Județean de Conservare și Promovare a Culturi Tradiționale Teleorman și Claudiu MIHALACHE– etnolog la Departamentul de Cercetare al CJCPCT Teleorman.
Călușul este mai mult decât un simplu dans, este un simbol al identității culturale românești, o manifestare a legăturii profunde dintre om și natură, dintre trecut și prezent. Originile sale precreștine, îmbinate cu influențele creștine ulterioare, fac din Căluș un exemplu remarcabil de continuitate și adaptare culturală. Prin conservarea și promovarea acestui obicei, comunitățile rurale și instituțiile culturale contribuie la păstrarea unei părți esențiale din patrimoniul spiritual al României.
Este și ceea ce am încercat să facem și noi astăzi și, înainte de a vedea, live, Dansul Călușului, am propus publicului nostru un recital de muzică populară sustinut de elevi ai instituțiilor școlare roșiorene. Sub genericul „Hai-hai cu trăsioara!”, ne-au cântat: Andrei GHEORGHE – clasa a VIII-a, Școala Gimnazială „Al. Depărățeanu” – coordonator preot prof. Nicolae SIN, alături de Monica TUINETE – referent la Casa de Cultură; Melisa ARLU – clasa a V-a, Școala Gimnazială „M. Eminescu” – coord. prof. Viorel MANEA; Flavia DUMITRU – clasa X-a, Colegiul Național „Anastasescu”, coord. prof. dr. Petrică PREDOI; Elena FALCĂ – clasa a X-a, Liceul Tehnologic „A. Saligny”, coordonatori prof. Tedy STÂNGĂ și prof. Marian DOBRE; Ioana Valentina GOGA și Maria MARTINEZ – clasa a XI-a, Liceul Tehnologic „V. Madgearu”, coord. preot prof. Valentin ROTARU; Daniel MOCANU – clasa a XII-a, Colegiul Național „Anastasescu”, coord. prof. dr. Petrică PREDOI.
Manifestarea a continuat cu o suită de dansuri populare alături de Ansamblul „Voiniceii” al Școlii Gimnaziale „Z. Stancu”, coordonator prof. Andrei HAMZA.
Dansul călușului reprezintă un simbol viu al culturii noastre, exprimând – atât prin vestimentație, cât și prin mișcările călușarilor – unicitatea poporului român. La finalul întâlnirii, am urmărit fascinați „Dansul Călușului”, prezentat de Ansamblul „Voiniceii” coordonat de neobositul prof. Andrei HAMZA.
Evenimentul a fost organizat de Primăria Municipiului Roșiorii de Vede, prin Serviciul pentru Cultură, Educație, Creație și Sport, și moderat de Aurelia Bărbuț – șef serviciu, mesajul transmis celor prezenți în număr mare la Casa de Cultură fiind acela de a ne păstra valorile tradiționale românești, CĂLUȘUL fiind acel tezaur cultural unic care continuă să inspire și să unească generațiile!
