11 C
Roșiorii de Vede

Cotidian Național din 1993 - Ediția Online

joi, martie 28, 2024

29 IULIE – ZIUA IMNULUI NAȚIONAL

Sănătate

ASTĂZI, cu prilejul sărbătoririi Zilei Imnului Național al României, rezerviștii militari teleormăneni uniți alături de venerabilii veterani de război, am fost prezenți la ceremonia publică, desfășurată pe platoul catargelor din fața Prefecturii Teleorman.
Au fost prezenți reprezentanții structurilor asociative ale rezerviștilor militari și ai veteranilor din Teleorman, respectiv: Lt.col.(r) Brîncoveanu Ioan – Președintele Fil.Jud.Tr. ,,General David Praporgescu” a CMRR din MApN, Col.(r) Sandu Liviu-Sorinel – Președintele Fil.Jud.Tr. ,,Mihai Viteazul” a ANCMRR din MAI, C-dor (rtg.) Ștefan Marin – Președintele Fil.Jud.Tr. a Veteranilor de Război (din MApN și MAI), Col.(r) Orodel Emilian – Vicepreședintele Fil.nr.2 Alexandria a SCMD, alți camarazi rezerviști, membri ai ANCMRR din MApN și MAI, ai SCMD precum și ai LADPM.
Am remarcat prezența oficialităților locale și județene precum și a reprezentanților principalelor instituții publice din județ, astfel: Benone Rababoc și Gigi Iancu – Subprefecți ai județului Teleorman, Adrian-Ionuț Gâdea – Președintele Consiliului Județean Teleorman, Ene Ionela – Viceprimar al municipiului Alexandria, Deputatul Piper-Savu Florin, dna Neață Carmen-Ecaterina – Director Crucea Roșie Teleorman, Cioabă Petre – Președintele Alianței Județene a Pensionarilor din Teleorman, precum și comandanții/șefii/reprezentanții instituțiilor județene din cadrul sistemului național de apărare, ordine publică și securitate națională (Garnizoana Militară, Poliție, Jandarmi, Pompieri, Poliție de Frontieră, SRI, STS…).

Ceremonia s-a desfășurat după următorul program:

  • Sosirea Subprefectului de Teleorman – domnul Benone Rababoc, însoțit de către Comandantul Centrului Militar Județean Teleorman – Lt.col. Sora Sorin;
    • Binecuvântarea și rugăciunea pentru poporul român, rostită de doi preoți din partea Sfintei Episcopii a Alexandriei și Teleormanului;
    • Alocuțiuni despre semnificația simbolurilor naționale precum și simbolistica versurilor Imnului național, rostite de către: dl. Benone Rababoc – Subprefect, dl. Adrian-Ionuț Gâdea – Președintele C.J.Teleorman, d-na Ionela Ene – Viceprimar și dl. Claudiu Olaru – de la Muzeul Județean Teleorman;
    • Micro-spectacol cultural-artistic oferit de Grupul vocal bărbătesc ,,Burnasul” al Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Teleorman;
    • Intonarea Imnului Național al României, vocal, de către întreaga asistență (strofele 1, 2, 4 și 11, conform prevederilor art. 9 din Legea nr. 75/1994).
      Ceremonia s-a încheiat cu defilarea Gărzii de Onoare a Garnizoanei Alexandria (cu Drapelul de Luptă al Inspectoratului Județean de Jandarmi Teleorman ,,General de brigadă ION BUNOAICA”, o subunitate de cadre militare din aceeași instituție precum și o subunitate de cadre militare din cadrul Inspectoratului pentru Situații de Urgență ,,Alexandru Dimitrie GHICA” Teleorman.

În România, ziua de 29 iulie este Ziua Imnului Naţional (,,Deşteaptă-te, române!”), sărbătorită anual, începând din anul 1998.
Imnul de stat al României este alcătuit din unsprezece strofe (prima, a doua, a patra şi ultima dintre ele – forma prescurtată) fiind interpretate, în situațiile prevăzute de legiuitor.
Timp de câţiva ani, „Deşteaptă-te, române!” a fost şi imnul naţional al Republicii Moldova, fiind înlocuit în 1994 cu imnul „Limba noastră”.
România a avut de-a lungul istoriei ca imnuri naţionale și alte cântece, începând cu „Trăiască Regele” de Vasile Alecsandri, cântat între anii 1866-1948.
Odată cu venirea comuniştilor la putere în România, Imnul “Desteaptă-te române”, acest simbol vechi al libertăţii românilor a fost interzis, deoarece, în condiţiile ocupării țării de către armatele sovietice, cântecul aducea mai degrabă aminte de libertatea pierdută, decât de cea câştigată (așa cum pretindea propaganda comunistă).
Odată cu abdicarea forţată a Regelui Mihai I, la 30 decembrie 1947, multe alte marşuri şi cântece patriotice au fost interzise.
In perioada 1948-1953 imnul țării a fost „Zdrobite cătuşe”, pe versuri de Aurel Baranga şi muzica de Matei Socor.
După 1953 și până în 1977, imnul țării a fost „Te slăvim Românie”, care proslăvea “înfrățirea” dintre Uniunea Sovietică şi statul român, după care a urmat imnul „Trei culori”, în perioada 1977-1989, pe muzică de Ciprian Porumbescu.
Revoluţia anticomunistă din decembrie 1989, a impus practic instantaneu şi generalizat, cântecul „Deşteaptă-te, române!”, care a fost cântat ca un adevărat imn naţional, înlocuind imnul „Trei culori” compus de Ciprian Porumbescu, dar mutilat de versurile impuse de Ceaușescu.
Astfel, “Deșteaptă-te române!” a devenit Imn Naţional de la sine, impunându-se sub formidabila presiune a manifestanţilor anticomuniști și a fost consacrat prin Constituţia României din anul 1991.
Adevărat arc de cerc peste decenii și veacuri, dar și peste hotarele vechii Dacii, ,,Deșteaptă-te române!” devine simbolul național după anul 1989, versurile sale redobândind viață, recăpătându-și rolul lor de altă dată.
LA MULȚI ANI, ROMÂNI!
LA MULȚI ANI, ROMÂNIA!

Purtător de cuvânt,
Col.(r.) Orodel Emilian

- Reclamă -

Articole pe același subiect

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

spot_img

Ultimele Articole