Orice națiune, orice stat se identifică fundamental în câteva simboluri naționale, esențiale, cum sunt Drapelul, Stema și Imnul.
Ca peste tot în lume și Imnul Național al României are o istorie proprie, pe cât de interesantă, pe atât de tumultuoasă și surprinzătoare…
La noi, ideea unui imn național a apărut ca o necesitate în prima parte a secolului al XIX-lea, cu prilejul festivităților oficiale la care participau domnitorii români. În 1862, a fost organizat chiar un concurs public pentru imnul noului stat rezultat prin unirea principatelor Moldova și Țara Românească. Acest concurs a fost câștigat de compozitorul Eduard Hübsch, cu piesa „Marș triumfal și primirea steagului și a Măriei Sale Prințul Domnitor”.
Peste aproape 20 de ani, cu prilejul încoronării regelui Carol I, Vasile Alecsandri scria textul „Imnul regal român”, care avea să devină Imnul de Stat al României, fiind intonat pentru prima dată în anul 1884 și menținut până în anul 1947.
Odată cu înlăturarea regelui, noile autorități comuniste au schimbat în anul 1948 și vechiul imn regal cu noul imn al Republicii Populare Române, intitulat „Zdrobite cătușe”. Acest imn a fost intonat până în anul 1953, când a fost înlocuit cu „Te slăvim, Românie!”, imn ce va rezista până în anul 1977, când este înlocuit cu „Trei culori cunosc pe lume”, o variantă a unui cântec patriotic al compozitorului Ciprian Porumbescu. Acest imn s-a intonat până în decembrie 1989, când a fost înlocuit cu „Deșteaptă-te, române!”.
Versurile actualului imn național al României, aparțin lui Andrei Mureșanu (1816-1863), poet romantic, jurnalist, traducător, un adevărat tribun al epocii Revoluției de la 1848.
Muzica a fost compusă de Anton Pann (1796-1854), cunoscut poet și culegător de folclor. Textul a apărut pentru prima dată în ,,Foaie pentru minte, inimă și literatură” nr. 25 din 21 iunie 1848, după prima parte a Proclamației de la Islaz.Titlul inițial a fost ,,RĂSUNET”, alfabetul utilizat fiind cel chirilic, specific perioadei respective.
Dincolo de idealul libertății dorit cu ardoare de Andrei Mureșanu, sub forma unui jurământ, dominante sunt ideile de înaltă datorie față de țară și de modificare a ordinii istorice. Ideea redobândirii demnității naționale rămâne determinantă în cucerirea libertății și unității naționale, în numele unei descendențe nobile și al unui trecut eroic.
Potrivit Articolului 12, alineatul 3 din Constituția României, poezia „Deșteaptă-te, române!” a devenit Imn Național, cu versurile strofelor 1, 2, 4, și 11 – forma prescurtată.
Prin Legea nr. 99 din 1998, data de 29 iulie a fost proclamată Zi a Imnului Național al României, în amintirea zilei de 29 iulie 1848 atunci când, în Parcul Zăvoi din Râmnicul Vâlcea, „Deșteaptă-te române” a fost cântat pentru prima dată.
Col.r. Orodel Emilian
