,,Revoluția Română de la 1848 n-a fost un fenomen neregulat, efemer, fără trecut și viitor..
Cauza ei se pierde în zilele veacurilor.
Uneltitorii ei, sînt optsprezece veacuri de trude, suferințe și lucrare a poporului român asupra lui însuși”
NICOLAE BĂLCESCU
( Text gravat pe Soclul Monumentului din Islaz )
( ,, 🇷🇴 9 iunie 2026 – 178 de ani de la Proclamația de la Islaz. În urmă cu 178 de ani, pe teritoriul județului nostru, a fost rostită una dintre cele mai curajoase declarații ale epocii moderne românești: Proclamația de la Islaz, actul de debut al Revoluției de la 1848 în Țara Românească. Pentru Teleorman, această zi nu este doar o filă de istorie, ci un simbol al identității noastre locale. Să păstrăm vie memoria acestui moment, să o transmitem mai departe și să fim demni de moștenirea lăsată de cei care, pe aceste meleaguri, au avut curajul să viseze la libertate, dreptate și progres!” – Adrian-Ionuț GÂDEA, Președintele Consiliului Județean Teleorman )
S C U R T I S T O R I C : Proclamația de la Islaz a fost programul adoptat la 9 iunie 1848 de mișcarea revoluționară din Țara Românească, după citirea sa de către Ion Heliade Rădulescu în fața adunării populare. La 11 iunie, sub presiunea maselor, domnitorul Gheorghe Bibescu a fost nevoit să accepte termenii proclamației și să recunoască guvernul revoluționar provizoriu. Islazul a fost ales de Nicolae Bălcescu ca loc al declanșării revoluției din Țara Românească pentru că atât comandantul companiei de dorobanți care avea sub pază portul și frontiera – căpitanul Nicolae Pleșoianu, cât și șeful administrației erau de partea revoluționarilor. Proclamația de la Islaz a fost concepută ca act constituțional suprapunâdu-se, în bună măsură, Declarației Drepturilor Omului și Cetățeanului. Este considerată ca fiind prima constituție modernă a României. Rezumatul Proclamației este cuprins în douăzeci și două de articole.
La 9/21 iunie 1848, în localitatea-port Islaz (situată la vărsarea Oltului în Dunăre), din fostul judeţ Romanaţi (azi, în judeţul Teleorman), revoluţionarii paşoptişti, purtători ai valorilor novatoare din Europa, unde se organizaseră politic şi cultural, insuflaţi de memorabilele cuvinte ”Libertate, Egalitate, Fraternitate!” declanşau Revoluţia de la 1848 din Ţara Românească.
Aici, pe Câmpia Islazului (o a doua Câmpie a Libertăţii, după cea a Blajului) revoluţionarii s-au adunat în mare secret.
Căpitanul portului Islaz era Nicolae Pleşoianu, paşoptist celebru, în subordinea lui aflându-se şi compania de dorobanţi care avea ca misiune supravegherea frontierei şi a instalaţiilor portuare.
La Islaz, alături de cel care alesese locul, istoricul şi revoluţionarul Nicolae Bălcescu, se mai aflau revoluţionarii Ion Heliade Rădulescu, Ştefan Golescu, Christian Tell.
În data de 9 iunie 1848, urma să se facă sfinţirea Bisericii ,,Trei Ierahi” din Islaz.
Un militar i-a transmis mesajul preotului Radu Şapcă: ”Părinte, ia-ţi Evanghelia, că mireasa este gata!”.
Sfinţirea unei biserici era un eveniment pe care autorităţile nu îl puteau împiedica.
Preotul revoluţionar Radu Şapcă (1795-1876), acela care va rămâne sub numele de ”Popa Şapcă” şi-a făcut datoria. Mireasa, era însăşi Ţara Românească, iar mirele era Guvernul Provizoriu, adică acel grup de revoluţionari care trebuia să pună capăt abuzurilor domnitorului Gheorghe Bibescu, rămas impasibil la cererile revoluţionarilor.
Oamenii s-au adunat, a început slujba, steagurile tricolore, tunurile şi armele au fost binecuvântate şi s-a dat citire Proclamaţiei de la Islaz, în 22 de puncte, de către paşoptistul Ion Heliade Rădulescu.
Demn de remarcat faptul că în 1980, a fost realizat filmul “La răscrucea marilor furtuni”, în regia lui Mircea Moldovan, cu scenariul scris de către Petre Sălcudeanu unde momentul Islaz ( respectiv momentul semnării Proclamaţiei de către domnitorul Bibescu şi abdicarea acestuia), apar de la minutul 28 până la minutul 36.
Această proclamaţie a fost, în fapt, prima Constituţie reformatoare izvorâtă din adâncurile conştiinţei naţionale. Încercase ceva şi Tudor Vladimirescu în ”Cererile Norodului Românesc” la 1821, dar atunci lucrurile au stat altfel. Regulamentele Organice din 1831 şi 1832 erau văzute ca instrument al opresiunii, al controlului din afară. Paşoptiştii doreau emancipare naţională, împroprietărirea truditorilor pământului, responsabilitate ministerială, înlăturarea corupţiei, întărirea justiţiei, o forţă militară naţională, administraţie locală şi judeţeană competente. Două zile mai târziu, la 11/23 iunie 1848, revoluţionarii pătrundeau în Bucureşti, iar domnitorul Bibescu semna proclamaţia de la Islaz, părăsind în grabă tronul şi ţara. După aprecierea mai multor istorici, ar merita ca ziua de 9 iunie – 1848 să completeze lista sărbătorilor naţionale ale României!
Ziua de 9 iunie 1848 a însemnat un fel de: „Declaraţie de Independenţă”(4 iulie 1776), „Cădere a Bastiliei” (14 iulie 1789), prefigurând Proclamarea Independenţei României în Parlament, la 9 mai 1877.
În România, calendarul gregorian a fost introdus în 1924, ceea ce înseamnă că până atunci exista un decalaj între data din calendarul iulian (în vigoare în Ţara Românească şi Moldova) şi data din calendarul gregorian (în vigoare în Transilvania, la acea dată).
Astfel, data corectă a proclamaţiei de la Islaz este 9/21 iunie 1848.
Duminică 7 iunie 2026, conform tradiției, Consiliul Local şi Primarul comunei Islaz, domnul Ionel GEARĂ a organizat în centrul comunei, mai multe activități omagiale, în cinstea aniversării a 178 de ani de la rostirea Proclamaţiei de la Islaz precum și cu prilejul sărbătoririi Zilei Comunei.
Conform aceleiași tradiții – rezerviștii militari teleormăneni uniți (reprezentanți ai filialelor județene, ale asociațiilor naționale a cadrelor militare în rezervă și în retragere ,,General David Praporgescu” a ANCMRR ,,A.I. Cuza” din MApN și ,,Mihai Viteazul” a ANCMRR din MAI), reprezentanți ai Sindicatului Cadrelor Militare Disponibilizate și ai Ligii pentru Apărarea Drepturilor Pensionarilor Militari, precum și reprezentanți ai venerabililor veterani de război teleormăneni – am dat curs invitației inimosului și patriotului Primar al comunei Islaz, domnul Ionel GEARĂ, participând, cu deosebită onoare și plăcere, la această frumoasă activitate cultural – patriotică, în spiritul cinstirii memoriei înaintașilor noștri, care au scris istorie pe aceste meleaguri.
Manifestările omagiale au debutat la orele 17.00 cu o alocuțiune a domnului primar (rostită de pe scena amplasată pe platoul din fața Momumentului istoric, de la 9 iunie 1848).
După urarea de bun venit și intonarea Imnului Național al României, s-a desfășurat o slujbă religioasă, de binecuvântare și omagiere a înaintașilor noștri, oficiată de către preoții slujitori ai celor trei biserici din comună (,,Sfinții Trei Ierarhi” și ,,Sfântul Nicolae” din satul Islaz și ,,Sfântul Ioan Botezătorul” din satul Moldoveni), avându-l în frunte pe preotul protoiereu Cristian IOANA, al Protoieriei Turnu Măgurele).
Au fost depuse coroane de flori, din partea Primăriei și Consiliului local al comunei Islaz, a camarazilor mei rezerviști militari teleormăneni uniți (MApN și MAI) și a venerabililor veterani de război teleormăneni, precum și a Asociației ,,Fiilor Satului Moldoveni”.
În continuare, cei prezenți am urmărit un frumos spectacol artistic omagial susținut de tinere talente precum și de ansambluri folclorice renumite, din comună și din județul nostru, precum: un grup de elevi ai Școlii Gimnaziale din Islaz, Ansamblul de dansuri populare „Izvorașul”, Călușarii de la Conțești, Ansamblul folcloric ,,Cheile Oltețului” Polovraci, Ansamblul ,,Datina” din comuna Lunca, precum și alți invitați de onoare, precum: Ionuț Galani, Maria Sindile, Delia Bunea, ori renumiții: Mariana Ionescu-Căpitănescu și maestrul Ion Popa.
O notă aparte (ca deobicei), l-a reprezentat superbul spectacol folcloric – cu muzică și dansuri populare, de calitate, oferit de către Ansamblul folcloric ,,Burnasul”, sub bagheta renumitului dirijor al Orchestrei Radio, Adrian Grigoraș (care a susținut și un frumos și profesionist acompaniament, pentru renumiții interpreți de muzică populară din județul nostru, care au evoluat pe scenă).
Prezentatorul spectacolului omagial a fost renumitul roșiorean Gabriel Argeșeanu.
În tot acest timp, toți invitații (însoțiți de domnul primar), ne-am deplasat pentru a vizita târgul amenajat în centrul comunei (inclusiv monumentul aflat în lucru, închinat în memoria Generalului islăzean Toma LIȘCU, monument ce va fi inaugurat în această toamnă…), precum și superbul Cămin Cultural (acolo unde am participat și la un frumos moment de socializare).
La activitățile festive au participat foarte mulți cetățeni ai comunei, unde au fost prezenți și unii invitați de seamă ai domnului primar, din întreg județul (și nu numai).
Se cuvine să adresez sincere felicitări – domnului Ionel GEARĂ (ales primar al acestei comune din anul 2004, un edil adevărat, cu multiple realizări pentru concetățenii săi, un mare patriot și un camarad adevărat pentru rezerviștii militari teleormăneni uniți), pentru modul de organizare a acestei activități, devenită tradiție. Din partea rezerviștilor militari teleormăneni uniți și ai venerabililor veterani de război teleormăneni, i-am transmis (și acest lucru îl repet și pe această cale) salutul nostru camaraderesc, aprecierea și considerația noastră pentru tot ceea ceea ce a făcut și realizat, prin organizarea unor astfel de acțiuni și evenimente omagiale de tradiții – sociale, culturale și patriotice, pentru păstrarea vie, în memoria și conștiința noastră, a unor momente de o mare însemnătate istorică, patriotică sau militară, parte a istoriei noastre naționale.
CINSTE ȘI ONOARE ÎNAINTAȘILOR NOȘTRI !
LA MULȚI ANI, ISLĂZENI !
Purtător de cuvânt,
Col.(r.) Orodel Emilian
