Spectrul conflictului militar intre Rusia si Ucraina a polarizat mai toata viata social-politica mondiala. In acest moment lumea realizeaza ca mapamondul treceprin cea mai delicata criza politico-militara de la incheierea Razboiului Rece si pana in prezent.
Atacarea Ucrainei de catre trupele rusești, cu toate declaratiile si asigurarile de neinplicare a NATO, din punct de vedere militar, nu asigura nici pe departe liniste in zona de est a Europei. Este interesant de stiut ce le determina pe cele doua natiuni, Ucraina si Rusia, sa intre in conflict militar. In ceea ce priveste Ucraina, aceasta are resentimente puternice anti-rusesti inca de pe vremea euro-maidanului, cand presedintele Viktor Ianukovici a refuzat semnarea aderarii la Unuiunea Europeana, alegand Rusia in detrimentul UE. Ianukovici demisioneaza sub presiunea euro-maidanului si se refugiaza la Moscova. Rusia ataca regiunea separatista Donbas si sprijina separatistii in conflictul cu Ucraina. Noul presedinte ucrainian Porosenko alege calea europeana si sprijin NATO. Acesta a fost momentul declansarii razboiului de gherila si declansarea conflictului major cu puternice sentimente intre Ucraina si Rusia. Din 2014 si pana in prezent relatiile Ucraina-Rusia s-au alterat pe zi ce trece. Din punctul de vedere al Ucrainei, aceasta tara are foarte multe argumente in favoarea ei de a se opune invaziei militare rusesti. Razboiul din Donbas a lasat urme adanci in constiinta ucrainiana.
Argumentele Rusiei in declansarea conflictului militar cu Ukraina:
Rusia, in principiu, nu are ceva deosebit de impartit cu Ucraina doar faptul ca statul ucrainian sustine ca peninsula Crimeea trebuie sa-i revina dar acest aspect este complet neadevarat, deoarece Crimeea nu a facut parte istoric din tinutul ucrainian. Crimeea a fost parte a Rusiei, dar a fost cedata Ucrainei sovietice de Nichita Hrusciov, fostul lider sovietic, ca argument de prietenie fata de poporul ucrainian sovietic. Putin nu cotropeste Ucraina sa o ia cu japca, ci doreste reintoarcerea acestui tinut la patria mama Rusia. Sa nu uitam faptul ca Ucraina mai are inglobate in teritoriul sau si alte tinuturi care nu i-au apartinut dar care urmarile conflagratiilor mondiale le-au oferit ucrainienilor pe tava. In aceasta categorie intra si tinuturile romanesti Bucovina de Nord si Tinutul Herta. Un alt argument pro-Putin il reprezinta incalcarea intelegerii stabilite după incheierea Razboiului Rece intre Rusia si NATO vizand neextinderea aliantei nord-atlantice pana la granita cu Rusia, fapt confirmat si de fostul presedinte Mihail Gorbaciov. Pentru a nu se escalada conflictul militar intre cele doua blocuri , Rusia si NATO, s-a stabilit de comun acord la incheierea razboiului rece si s-a reiterat in timpul summitului NATO de la Bucuresti sa existe pe flancul de est, intre cele doua blocuri militare, o zona tampon care sa nu faca parte din niciunul dintre cele doua blocuri militare. Aceasta zona tampon vizeaza Ucraina, Moldova si Georgia. Aceasta zona tampon solicitata de Moscova este una corecta. Kremlinul nu poate accepta extinderea NATO pana la granitele sale, deorece este constienta ca o racheta lansata de la Kiev ar putea lovi Kremlinul in maxim sapte minute. Aceasta zona neutra asigura fara indoiala o protectie si securitate ambelor blocuri militare. Faptul ca noile conduceri politice instalate in cele trei tari au deschideri catre Uniunea Europeana si implicit NATO, nu poate decat sa ingrijoreze Kremlinul.
In aceste zile s-a tot batut moneda pe solicitarea Moscovei catre NATO de asi retrage trupele militare si aparatura din Romania si Bulgaria. Solicitarea este neacceptabila de catre NATO, fapt cunoscut si de Moscova.
Se pune intrebarea: De ce Kremlinul a solicitat ceva de neacceptat pentru a nu intra cu trupele in Ucraina? Raspunsul este simplu: Moscova doreste sa aiba o plaja de negociere diplomatica cu NATO si sa obtina ceea ce de fapt isi doreste, respectiv neacceptarea Ucrainei, Moldovei si Georgiei in NATO.
Se pune intrebarea de ce Romania a intrat in „gura Moscovei”? Romania nu este considerata un pericol real pentru Moscova ci mai degraba o cantitate neglijabila care nu produce pericol pentru Rusia. Singurul motiv pentru care Romania este vizata de Kremlin il reprezinta scutul antiracheta de la Deveselu care este considerat de rusi pozitionat drept in coasta lor si implicit, generator pentru instabilitate pentru Rusia. Acesta este motivul pentru care Romania este vizata in politica militara ruseasca. Revenind la Romania si Ucraina ramane inca de neinteles ratiunile oficialilor politici de la Bucuresti care au incheiat un tratat militar cu Ukraina, un stat nicidecum prietenos cu Romania si cu atat mai putin cu minoritatea romaneasca din Bucovina inglobata in Ucraina.Sunt cunoscute resentimentele comune existente intre romanii din Ucraina si statul ucrainian. Limba romana in Bucovina de Nord nu este recunoscuta de statul ucrainian iar soldatii de nationalitate romana incorporati in armata ucrainiana au avut mult de suferit in conflictul din Donbas si nu au primit nimic in schimb nici macar recunoastere a meritelor lor dupa acest razboi, din partea statului ucrainian. Si un ultim argument care e posibil sa determine o reactie violenta a moscovei fata de Bucuresti il reprezinta organizarea pe teritoriul Romaniei a unor tabere CIA care sa pregateasca luptatori de gherila ucrainieni pentru a fi trimisi mai apoi pe frontul ruso-ucrainian. Aceasta informatie a fost lansata de mass-media americana si a creat multa ingrijorare la Moscova. In cazul in care unitati paramilitare ucrainiene pregatite in Romania vor ataca si distruge obiective militare rusesti, atunci reactia Moscovei la adresa Romaniei va fi una serioasa.
La final se pune intrebarea:
Va ataca Rusia Ucraina? Partea rusa neaga acest deznodamant si spune ca ei vor reactiona numai in cazul in care vor exista provocari din partea NATO. Ce se va intampla, ramane de vazut. Cert este ca Romania, sub umbrela NATO, se afla pozitionata intr-o situatie destul de delicata. Urmarile le vom constata pe parcurs.
