,,PROCLAMAȚIA DE LA ISLAZ” a fost programul adoptat la 9 iunie 1848 de mișcarea revoluționară din Țara Românească, după citirea sa de către Ion Heliade Rădulescu în fața adunării populare. La 11 iunie, sub presiunea maselor, domnitorul Gheorghe Bibescu a fost nevoit să accepte termenii proclamației și să recunoască guvernul revoluționar,provizoriu.
Islazul a fost ales de Nicolae Bălcescu ca loc al declanșării revoluției din Țara Românească pentru că atât comandantul companiei de dorobanți care avea sub pază portul și frontiera – căpitanul Nicolae Pleșoianu, cât și șeful administrației erau de partea revoluționarilor.
Proclamația de la Islaz a fost concepută ca act constituțional suprapunâdu-se, în bună măsură, Declarației Drepturilor Omului și Cetățeanului. Este considerată ca fiind prima constituție modernă a României. Rezumatul Proclamației este cuprins în douăzeci și două de articole.
La 9/21 iunie 1848, în localitatea-port Islaz (situată la vărsarea Oltului în Dunăre), din fostul judeţ Romanaţi (azi, în judeţul Teleorman), revoluţionarii paşoptişti, purtători ai valorilor novatoare din Europa, unde se organizaseră politic şi cultural, insuflaţi de memorabilele cuvinte ”Libertate, Egalitate, Fraternitate!” declanşau Revoluţia de la 1848 din Ţara Românească.
Aici, pe Câmpia Islazului (o a doua Câmpie a Libertăţii, după cea a Blajului) revoluţionarii s-au adunat în mare secret.
Căpitanul portului Islaz era Nicolae Pleşoianu, paşoptist celebru, în subordinea lui aflându-se şi compania de dorobanţi care avea ca misiune supravegherea frontierei şi a instalaţiilor portuare.
La Islaz, alături de cel care alesese locul, istoricul şi revoluţionarul Nicolae Bălcescu, se mai aflau revoluţionarii Ion Heliade Rădulescu, Ştefan Golescu, Christian Tell.
În data de 9 iunie 1848, urma să se facă sfinţirea Bisericii ,,Trei Ierahi” din Islaz.
Un militar i-a transmis mesajul preotului Radu Şapcă: ”Părinte, ia-ţi Evanghelia, că mireasa este gata!”.
Sfinţirea unei biserici era un eveniment pe care autorităţile nu îl puteau împiedica.
Preotul revoluţionar Radu Şapcă (1795-1876), acela care va rămâne sub numele de ”Popa Şapcă” şi-a făcut datoria. Mireasa, era însăşi Ţara Românească, iar mirele era Guvernul Provizoriu, adică acel grup de revoluţionari care trebuia să pună capăt abuzurilor domnitorului Gheorghe Bibescu, rămas impasibil la cererile revoluţionarilor.
Oamenii s-au adunat, a început slujba, steagurile tricolore, tunurile şi armele au fost binecuvântate şi s-a dat citire Proclamaţiei de la Islaz, în 22 de puncte, de către paşoptistul Ion Heliade Rădulescu.
Demn de remarcat faptul că în 1980, a fost realizat filmul “La răscrucea marilor furtuni”, în regia lui Mircea Moldovan, cu scenariul scris de către Petre Sălcudeanu unde momentul Islaz ( respectiv momentul semnării Proclamaţiei de către domnitorul Bibescu şi abdicarea acestuia), apar de la minutul 28 până la minutul 36.
Această proclamaţie a fost, în fapt, prima Constituţie reformatoare izvorâtă din adâncurile conştiinţei naţionale. Încercase ceva şi Tudor Vladimirescu în ”Cererile Norodului Românesc” la 1821, dar atunci lucrurile au stat altfel. Regulamentele Organice din 1831 şi 1832 erau văzute ca instrument al opresiunii, al controlului din afară.
Paşoptiştii doreau emancipare naţională, împroprietărirea truditorilor pământului, responsabilitate ministerială, înlăturarea corupţiei, întărirea justiţiei, o forţă militară naţională, administraţie locală şi judeţeană competente.
Două zile mai târziu, la 11/23 iunie 1848, revoluţionarii pătrundeau în Bucureşti, iar domnitorul Bibescu semna proclamaţia de la Islaz, părăsind în grabă tronul şi ţara.
După aprecierea mai multor istorici, ar merita ca ziua de 9 iunie – 1848, să completeze lista sărbătorilor naţionale ale României!
Ziua de 9 iunie 1848 a însemnat un fel de „Declaraţie de Independenţă”(4 iulie 1776), „Cădere a Bastiliei” (14 iulie 1789), prefigurând Proclamarea Independenţei României în Parlament, la 9 mai 1877.
În România, calendarul gregorian a fost introdus în 1924, ceea ce înseamnă că până atunci exista un decalaj între data din calendarul iulian (în vigoare în Ţara Românească şi Moldova) şi data din calendarul gregorian (în vigoare în Transilvania, la acea dată).
Astfel, data corectă a Proclamaţiei de la Islaz, este 9/21 iunie 1848.
÷÷÷÷÷÷÷÷÷÷÷÷÷÷÷÷÷÷÷÷÷
Duminică 11 iunie 2023, Consiliul Local şi Primarul comunei Islaz, domnul Ionel GEARĂ organizează în centrul comunei sărbătorirea a 175 de ani de la Proclamaţia de la Islaz precum și Ziua Comunei Islaz.
Manifestările omagiale debutează la orele 09.00 cu un Simpozion ce se va desfășura pe platoul din fața Momumentului istoric, de la 9 iunie 1848.
Programul simpozionului cuprinde :
- Te Deum de binecuvântare, oficiat de către preoții din comună;
- evocarea evenimentului – semnificația zilei de 9 iunie în istorie, alocuțiuni prezentate de către profesorii de istorie Dima Constantin și Neațu Marius;
- depuneri de coroane, jerbe și buchete de flori;
- spectacol artistic, susținut de tinere talente din comună și Ansamblul de dansuri populare „Izvorașul”;
Începand cu orele 17:00, locuitorii comunei sunt așteptați să vizioneze spectacolul artistic, susținut de Ansamblul folcloric de muzică și dansuri populare ”Burnasul” din Alexandria, Formația ”Muntenia” condusă de maestrul Gabi Mandin, precum și de îndrăgita interpretă de muzică populară oltenească, Mariana Ionescu – Căpitănescu.
Spre seară, spectacolul se va încheia cu un pragram de discotecă, în aer liber, cu sunete și lumini, condus de către DJ Bînă Robert – Cristian. Conform tradiției, la aceste manifestări omagiale am fost invitați și noi, rezerviștii militari teleormăneni uniți (MApN și MAI) precum și venerabilii veterani de război teleormăneni, care – cu deosebită onoare și plăcere vom răspunde ,,prezent” și-i vom fi alături domnului Primar, un edil adevărat, cu multiple realizări pentru concetățenii săi, un mare patriot și un camarad adevărat pentru rezerviștii militari teleormăneni uniți.
CINSTE ȘI ONOARE ÎNAINTAȘILOR NOȘTRI !
LA MULȚI ANI, ISLĂZENI !
Col.(r.) Orodel Emilian
