PNRR-ul negociat în secret de guvernul Cîțu aruncă noi poveri fiscale pe umerii românilor, blochează creșterea pensiilor, crește taxele pe proprietate, dar și pe salarii în anumite sectoare care contribuiau esențial la creșterea PIB. În același timp, nu sunt sprijinite firmele românești (IMM-urile). Sprijin ZERO pentru agricultură! Se scot la vânzare companiile de stat profitabile, se accentuează decalajele regionale și, din nefericire, zonele sărace primesc mai puține fonduri. Deși se laudă că au luat notă maximă de la Bruxelles, cei care au făcut acest PNRR AU MINȚIT CÂND AU PROMIS românilor „marea cu sarea”… Jumătate din banii din PNNR sunt împrumuturi în stilul Cîțu.
Doar 14 miliarde sunt bani europeni. Resursele europene alocate pentru PNRR-ul României – 14 miliarde grant-uri și 15 miliarde împrumuturi, arată cât de grav vor fi înșelate speranțele și așteptărilor românilor.Planul prevede reforme care nu au fost prezentate public și care nu beneficiază de sprijin din partea populației, partenerilor sociali sau în Parlament. Edificator este faptul că forma finală a PNRR-ului țării noastre a fost făcută publică de Comisia Europeană și nu de guvern.Iată cât de grave sunt condiționările:
Reforma pensiilor – presupune anularea măririlor promise și prevăzute de actuala lege, înghețarea pensiilor până la implementarea unei noi legi și întârzieri în aplicarea viitoarei legi din cauza recalculării; România nu poate aloca mai mult de 9,4% din PIB cheltuieli pentru pensii, în condițiile în care media în UE este de 12,7%.
Creșterea taxelor – taxa pe profit, pe proprietate.
Anularea stimulentelor și facilităților fiscale. Eliminarea scutirilor de la plata impozitelor pe profit, CASS şi CAS pentru angajaţii din construcţii, IT, cercetare dezvoltare, sezonierii din HORECA, şi cei plătiţi pe drepturi de autor, PFA etc. Sectoare importante, precum IT-ul și construcțiile, care au o contribuție majoră la creșterea PIB vor fi afectate.
Se impune privatizarea unor companii de stat în contextul în care acestea sunt profitabile și pot ajuta la echilibrarea unor zone din piață unde concurența este în continuare inegală (ex. Hidroelectrica)
PNRR în forma sa actuală nu prevede fonduri pentru zona de agricultură. Chiar reprezentanții Comisiei Europene au menționat faptul că proiectul pe zona de irigații putea fi realizat dacă erau furnizate date corespunzătoare. Nu sunt prevăzute granturi pentru IMM-uri și un sprijin pentru start-upuri și antreprenoriatul privat în contextul în care principala piedică la dezvoltarea mediului privat o reprezintă absența capitalului.
Nu sunt prevăzute mecanisme de control democratic ( Parlamentul, partenerii sociali, etc.) și nici responsabilitățile celor care s-au angajat la proiecte ce nu pot fi finalizate până în luna august 2026 (proiecte de infrastructură ce procedural nu se pot încadra în termen).
Adrian Ionuț Gâdea, președintele PSD Teleorman
