În spiritul tradiţiei europene, în România, Zilei Eroilor i s-a conferit prin lege statutul de sărbătoare naţională. Acest eveniment marchează, în fiecare an, ziua când sunt comemoraţi cei căzuţi în războaie, în marile conflagraţii mondiale dar şi cei morţi în Războiul de Independenţă. Cinstirea memoriei celor care s-au jertfit pentru România, sunt datorii sacre ale statului şi ale fiecărui cetăţean. Există de asemenea, tradiţia de a se respecta mormintele cetăţenilor străini căzuţi pe teritoriul ţării, indiferent dacă au fost aliaţi sau inamici.
Pierderile de vieţii omeneşti din anii primei conflagraţii mondiale, nemaiîntâlnită până atunci, au fost enorme. România a pierdut aproximativ 800.000 de militari şi civili. De aceea, pentru supravieţuitori s-a impus ca o datorie morală comemorarea, în fiecare an, a celor care au pierit pe câmpurile de luptă. La nivel de naţiuni, acest lucru s-a materializat prin Tratatul de la Versailles. Acest document, semnat de fostele ţări beligerante, prevedea, printre altele, obligativitatea întreţinerii mormintelor ostaşilor îngropaţi pe teritoriul statelor respectiv, precum şi a operelor comemorative de război dedicate acestora.
În acest sens, Ministerul de Război al României va emite la 26 aprilie 1920 Decretul nr. 1913 (publicat în Monitorul Oficial nr. 24 din 4 mai 1920) privitor la fixarea zilei „Înălţării Domnului pentru comemorarea eroilor căzuţi în război”.
Art. 1. Comemorarea eroilor căzuţi în răsboi se va face în fiecare an în ziua „Înălţării Domnului” nostru Isus Christos, din luna Mai, când floarea este mai bogată.
Art. 2. Această zi se decretează ca sărbătoare naţională în toate comunele ţării printr-un parastas, prin procesiuni şi sărbători cu caracter naţional şi patriotic după un program stabilit de societatea “Mormintelor eroilor căzuţi în răsboi”, şi la care vor lua parte toate instituţiunile de Stat şi particulare.
Prin „Legea pentru cinstirea memoriei eroilor căzuţi”, promulgată de Regele Ferdinand I, la 23 august 1920, se prevedea ridicarea în Capitală a unui cenotaf al eroilor, pe care să fie depusă o „Carte de Aur”, în cuprinsul căreia să se regăsească numele tuturor celor care s-au jertfit pentru glia străbună. Aceeaşi lege stabilea şi ca „Ziua Eroilor”, sărbătoarea anuală de cinstire a memoriei celor ce-au murit pentru Ţară, să se desfăşoare pe tot cuprinsul patriei în ziua sărbătorii creştine „Înălţarea Domnului”.
Dar, adoptarea de unele ţări beligerante (Franţa, Anglia, SUA, Italia) a ideii „eroului necunoscut” a determinat şi România ca în 1923 să renunţe la proiectul cenotafului, hotărându-se ca de „Ziua Eroilor” (17 mai 1923), în Bucureşti, să fie înhumat, cu funeralii naţionale, rămăşiţele pământeşti ale unui „erou necunoscut, care să simbolizeze astfel sacrificiul tuturor celor ce-au căzut pentru Ţară”.
Conjucturile istorice au făcut însă ca situaţia să se schimbe. Prin Decretul nr. 71/1948, din raţiuni politice lesne de înţeles, Ziua Eroilor a fost stabilită pe data de 9 mai, abrogându-se astfel prevederile anterioare. Decretul nr. 117/1975 privind regimul mormintelor şi operelor comemorative a menţinut reglementarea care prevedea ca data de 9 mai să fie considerată Ziua „Independenţei de Stat a României şi a Victoriei asupra Fascismului”.
La 30 mai 1995 a fost adoptată Legea nr. 48 privind proclamarea Zilei Eroilor, care, la articolul 1 prevedea: „Se proclamă Ziua Eroilor, sărbătoare națională a poporului român, cea de-a patruzecea zi de la Sfintele Paști, Ziua Înălțării Domnului Iisus Hristos, potrivit tradiției românești”.
Prin Legea nr. 379 din 30 septembrie 2003 privind regimul mormintelor şi operelor comemorative de război se realizează o mai amplă cuprindere a tuturor manifestărilor şi preocupărilor specifice promovării cultului eroilor la români. Articolul 39 al acestei legi prevede, aşa cum era şi firesc, sărbătorirea Zilei Eroilor cu prilejul Zilei Înălţării Domnului Iisus Hristos.
Pe teritoriul județului Teleorman, din totalul celor peste 600 de monumente de cultură, în cinstea EROILOR NEAMULUI, sunt ridicate peste 200 de monumente și opere comemorative de război, în memoria eroilor care s-au jertfit pentru libertate, unitate, independența și integritatea națională (reprezentând statui, obeliscuri, cruci memoriale, plăci comemorative, troițe, busturi, cimitire și grupuri de morminte).
Deasemenea, în municipiul Alexandria se află Cimitirul ,,Sf.Alexandru”, unde își dorm somnul de veci, alături de militarii români, și alți militari străini. Aici se află rămășițele pământești a unui număr de 533 de militari români, 59 francezi, 27 germani, 25 ruși, 9 turci, 3 bulgari, precum și de alte naționalități și necunoscuți.
Astăzi, de ZIUA EROILOR, venerabilii veterani de război și rezerviștii militari teleormăneni uniți, cinstesc memoria înaintașilor noștri și aduc un pios omagiu EROILOR TELEORMĂNENI, pentru jertfa și sacrificiul aduse pe câmpurile de luptă, pentru ca noi, astăzi, să existăm pe aceste meleaguri strămoșești. Fie ca memoria lor să rămână neîntinată și neștirbită în sufletul și inimile noastre.
DUMNEZEU SĂ-I ODIHNEASCĂ ÎN PACE, PE EROII NOȘTRI!
Purtător de cuvânt,
Col.(r.) Emilian ORODEL
