TELEORMANUL ÎN STRAIE DE SĂRBĂTOARE

La 14 Mai 2019, Consiliul Județean Teleorman a organizat prima ediție aniversară a ,,Zilei Județului Teleorman” (care a fost stabilită, anterior, printr-o Hotărâre a C.J.T.).
În acest an, cea de-a V-a ediție ( în care se aniversează 582 de ani de la prima atestare documentară cunoscută, privind existența sub această denumire, a județului Teleorman) se sărbătorește prin organizarea unor ample acțiuni și activități omagiale de tradiții, cultural – artistice și recreative, desfășurate în toate municipiile și orașele din județul nostru.
După desfășurarea concursului ,,Parada Europei”, în data de 13 mai, în municipiul Turnu Măgurele, ziua aniversară a fost marcată duminică 14 mai, în municipiul Alexandria, prin derularea unor activități omagiale, diverse.
Astfel, la orele 10.30 pe Platforma Consiliului Județean Teleorman s-a desfășurat deschiderea oficială a evenimentului aniversar, acolo unde, Președintele Consiliului Județean Teleorman – domnul Adrian – Ionuț GÎDEA, însoțit de către invitații săi ( prefectul județului, parlamentari de Teleorman, primarul municipiului Alexandria, șefii principalelor instituțiilor județene și municipale, consilieri județeni și locali) au vizitat Expoziția cu vânzare ,,Produs în Teleorman” precum și standurile amenajate, de ,,Gastronomie locală tradițională”.
Aceștia, alături de un public numeros, au vizionat, în continuare și un impresionant program artistic (muzică de promenadă și dansuri populare) oferit de o fanfară și interpretat de ansambluri și grupuri artistice de copii și tineri, dansatori amatori din unele localități urbane și rurale din județ.
La orele 11.30, în Sala mare de ședințe din incinta Consiliului Județean Teleorman, s-a desfășurat Ședința Solemnă a consilierilor județeni, prezidată de către Ionuț -Adrian GÎDEA, Președintele Consiliului Județean Teleorman, având pe ordinea de zi acordarea (pentru prima dată) a Titlului de ,,CETĂȚEAN DE ONOARE AL JUDEȚULUI TELEORMAN”.
Prin Hotărârea nr. 25 din 12 mai 2023, consilierii județeni, în unanimitate, au votat ca acest titlu să fie acordat la două personalități marcante ale județului, care au făcut cunoscut numele județului Teleorman în țară și în străinătate, doi ambasadori de renume, cu care ne mândrim, respectiv doamnei FLOAREA CALOTĂ, îndrăgita interpretă de muzică populară (,, Floarea muzicii populare din Teleorman”, cea care de-alungul întregii cariere profesionale, a încântat publicul larg cu melodiile sale apreciate din folclorul autentic, teleormănean, pe care le-a interpretat, din suflet, cu cinste și mândrie, peste tot în lume, în ținute și strae populare originale, strămoșești) și domnului ȘTEFAN MITROI, renumitul poet, publicist, prozator și jurnalist teleormănean, cel care a evocat (cu patos, evlavie și apreciată pricepere) în opera sa teleormăneană, obiceiurile, tradițiile și valorile gliei strămoșești.
În aplauzele celor prezenți, președintele C.J.Teleorman, le-a înmânat celor doi Plachetele de Cetățean de onoare, în semn de deosebit respect și profundă prețuire, pentru cinstea și ținuta, impecabile, cu care aceștia au reprezentat județul Teleorman. Acest gest s-a dorit a fi o modestă recompensă oferită pentru eforturile și munca (depuse cu abnegație, pasiune și dăruire), pentru întreaga activitate artistică și profesională și ca semn de recunoaștere a meritelor deosebite prin care, dumnealor au făcut cinste județului Teleorman.
Cei doi ,,proaspeți” cetățeni de onoare, au mulțumit pentru această inițiativă și în mod special, pentru alegerea lor (dintre numeroasele, alte personalități marcante din județ), mărturisind, cu vădită emoție, că au primit cu surprindere aceaste propuneri, și au promis (în încheierea scurtelor alocuțiuni) că și în continuare, cu aceeași dăruire, abnegație, vor reprezenta județul nostru, cu cinste și onoare, oriunde în lume, apărând și promovând tradițiile, valorile și toate realizările județului nostru.
La finalul ședinței festive, au luat cuvântul: domnul Haralambie EPURE – Prefectul județului Teleorman, domnul Eugen PÎRVULESCU – senator, domnul Victor DRĂGUȘIN – Primarul municipiului Alexandria.
În alocuțiunile dumnealor, aceștia au adresat mesaje de felicitare, celor doi cetățeni de onoare, făcând referire și la momentul aniversar, la realizările și prestigiul județului nostru.
Deasemenea, cu acest prilej, în Foaierul Prefecturii a fost lansat, numărul festiv al Revistei ,,CALIGRAF”.

Conform programului, activitățile omagiale au continuat cu susținerea unui spectacol folcloric omagial, desfășurat pe scena mare, montată pe Platforma Finanțe, unde au evoluat: Fanfara din Peretu, Ansamblul ,,Burnasul”, Costel Pîrlan, Daniel Turica, Florin Vasilică și Grupul ,,Teleormanul”, Gelu Voicu ( însoțit de fiul său). Un moment emoționant și așteptat cu nerăbdare, de către noi toți, a fost reîntâlnirea cu ,,floarea muzicii din Teleorman”, îndrăgita ambasadoare a portului și muzicii populare, autentice din Teleorman (cetățeanul de onoare al județului Teleorman), doamna Floarea CALOTĂ. Aceasta, spirituală și jovială, în stilul dumneaei – caracteristic și renumit, prin atitudine, prestanță dar mai ales prin vocea calmă, caldă precum și timbrul vocal impunător și unic, a reușit să ,,electrizeze”, și de această dată, întreaga atmosferă iar versurile și tonalitatea cântecelor sale, au vibrat în sufletul și în inimile noastre…
Cu aceeași plăcere și admirație, cei prezenți am ascultat (și fredonat) până seara târziu, melodiile frumoase și consacrate, interpretate de excepționalul Florin VASILICĂ ori de către talentatul și îndrăgitul Gelu VOICU, însoțit de către fiul său (la fel de talentat și cu o mare perspectivă artistică).

Toți cei prezenți am savurat și apreciat o seară plăcută și superbă, cu cântece, interpretări ori dansuri populare, tradiționale și autentice din Teleorman și nu numai…
Activitățile omagiale continuă, și în aceste zile, în Alexandria dar și celelalte municipii și orașe din județ.

÷÷÷÷÷÷÷÷÷÷÷÷÷÷÷÷÷÷÷÷÷÷÷÷÷÷÷÷÷÷÷÷

DESPRE TELEORMAN:

Astfel, în cel mai vechi document, scris în limba slavonă, se face referire la actuala denumire a județului nostru, respectiv în Hrisovul Domnitorului Vlad Dracul, unde se menționează că domnitorul ,,întărește mînăstirea Glavacioc cu o ocină pe Neajlov iar în Teleorman, Mirceștii …”
Deasemenea, Teleormanul este menționat pe harta Stolnicului Constantin Cantacuzino, apărută la Padova, în anul 1700, precum și pe harta austriacă din anul 1790.

Numele de ,,Teleorman”, ar putea să aibă sensul de ,,pădure nebună” (din limba cumană – turceasca veche: ,,deli orman”).
Din vechea ,,Pădure nebună” de odinioară, s-a păstrat, până la data de 17 iunie 2010, în nordul județului nostru, în satul Plopi ( când în urma unei furtuni puternice, a fost scos din rădăcini), cel mai bătrân stejar din țară, la acea dată…..

Este însă posibil însă, ca ,,teleorman” să fi însemnat ,,pădurea cumană” ori ,,pădurea cumanilor”, avându-se în vedere că printre denumirile date populației cumane, se numără și mai puțin cunoscutul ,,tele”.
Se presupune că numele a rămas de la cumani, din epoca în care, teritoriul viitoarelor principate Moldova și Țara Românească avea, în documentele și cronicile medievale, denumirea ,,Cumania neagră”.

Teleormanul, este printre singurele judeţe care prin nume poate demonstra vechimea „frăţiei” codrilor cu românii, sub a căror miraculoasă protecție se află din vremuri străvechi.
Istoricii relatează că în anii 75-74 î.e.n., proconsulul Macedoniei, C. Scribonius Curio ajunge cu armata sa la Dunăre, în faţa Telormanului, dar nu îndrazneşte să treacă fluviul. Mărturie stau scrierile istoricului antic Florus, care prezintă drept cauză a renunțării la incursiune „întunecimea codrilor” („Curio Dacia tenus venit, sed tenerebas saltuumm expavit”). A îndrăznit un alt general roman, Cornelius Fuscus, pe vremea împăratului Domiţian în anul 87, dar îndrăzneala i-a fost funestă. Armata lui Decebal l-a surprins în locuri primejdioase, în mijlocul pădurilor şi, în lupta care a avut loc, Fuscus a pierdut întreaga sa oaste, el însuşi căzând în mijlocul bătăliei.

Activitățile umane pe aceste meleaguri, datează de peste 2.000 de ani. Astfel, sunt consemnate de către arheologi, 30 de așezări rurale și 4 cetăți dacice: Zimnicea, Albești, Orbeasca de Sus, Trivale Moșteni. Locuitorii acestora se ocupau cu creșterea animalelor, agricultura, meșteșugul olăritului și monetăriei.
Împăratul Traian este fondatorul Cetății de pământ ,,Turris” de la Dunăre, din dreptul actualului municipiu Turnu Măgurele, precum și al Castrului de la Pietroșani.

În anul 1417, Cetatea Turnu Măgurele este transformată în Raia turco-otomană unde își păstrează acest statut până în anul 1829,la Tratatul de la Adrianopole.

Teleormanul a fost o prezență activă la marile evenimente din istoria națională, aceste meleaguri și locuri au cunoscut convulsiile sociale, ale tuturor timpurilor:

• Pe aceste meleaguri, au trecut oștile lui Mihai Viteazul, unde la aproximativ 15 km de Rușii de Vede, și-a organizat oastea ( și-a scris oastea); ulterior, așezările populaționale de aici, s-au numit SCRIOAȘTEA.
• Domnitorul Dimitrie Alexandru Ghica, înființează în 1834, Alexandria, iar la 1836, pe perimetrul vechii Cetăți Turris, Turnu Măgurele.
  • La 9 iunie 1848, Câmpul lui Traian de la Islaz, numit de atunci ,,Câmpul Regenerării”, cunoaște o impresionantă Adunare, unde fruntașii Revoluției au dat semnalul luptei, din Teleorman, de la Islaz, unde Ion Heliade Rădulescu a citit cele 22 de puncte ale
    vestitei ,,Proclamații de la Islaz”.
  • Realizarea Unirii de la 24 ianuarie 1859, a produs multă emoție printre locuitorii județului nostru; dovada dragostei pentru Domnitorul Alexandru-Ioan Cuza, o constituie Statuia acestuia (situată lângă Catedrala ,,Sfântul Alexandru”, din centrul municipiului Alexandria), dezvelită la 24 ianuarie 1915( fiind situată la acea vreme, în Grădina publică a orașului).
  • În Războiul de Independență de la 1877, județul Teleorman a fost locul de trecere a grosului trupelor rusești peste Dunăre, iar teritoriul județului nostru, este folosit ca bază de aprovizionare și de concentrare a trupelor, unde au fost depozitate muniții și armament și s-au instalat importante centre sanitare ale armatei române, localitatea Turnu Măgurele fiind un important centru militar, politic și istoric.
  • Răscoalele țărănești de la 1888 și 1907, au cunoscut o participare amplă, iar în amintirea țăranilor uciși în 1907, în municipiul Roșiorii de Vede, funcționează Muzeul ,,1907″.
  • În lupta pentru făurirea Statului Național Unitar Român, locuitorii județului Teleorman au adus o contribuție deosebită, în această zonă având loc lupte crâncene la Roșiorii de Vede, Șoimu, Ulmuleț, Drăgănești Vlașca dar și la Prunaru ( unde a rămas memorabilă în istorie, celebra ,,Șarjă de la Prunaru”, din 15 octombrie 1916, la care au participat și dorobanții Regimentului 20 Teleorman), precum și jertfa Generalului David Praporgescu, originar din Turnu Măgurele.
  • În cel de-al Doilea Război Mondial, s-au jertfit, pe câmpul de onoare, atât în Campania din Est, cât și cea din Vest, peste 5.000 de fii ai Teleormanului.
    ×××××××××××××××××××××××××××××××××××
    ,, Ce este Teleormanul?
    Cine sunt teleormănenii?
• Câmpia nesfârșită cu lanuri de grâu, porumb, rapiță și floarea soarelui ce se leagănă în bătaia vântului;
• Arșița verilor care pârjolește pământurile noastre fertile ca să coacă boabele de aur din care se face pâinea României;
• Locul unde Dunărea îmbrățișează Oltul, iar la această confluență se naște o minunată plajă si un paradis al faunei și florei;
• Este “Poiana lui Iocan”, este leagănul Moromeților lui Marin Preda și al Desculților lui Zaharia Stancu;
• Sunt satele bunicilor noștri și izul “dulce ca pelinul” al copilăriei noastre;
• Sunt pădurile răcoroase, bucăți din istoricii codri ai Vlăsiei;
• Sunt obiceiurile și tradițiile noastre păstrate cu drag și transmise generațiilor actuale de către profesori pasionați și inimoși;
• Sunt elevii noștri mereu pe podiumul concursurilor și olimpiadelor naționale;
• Sunt sportivii muncitori și talentați ce ne-au adus de multe ori medalii în competiții internaționale;
• Teleormanul este peste tot în lumea asta prin muzica lui Liviu Vasilică și Floarea Calotă;
• Teleormanul este de 18 ani gazdă bună pentru singurul festival de teatru tânăr din România, IDEO IDEIS;
• Teleormanul este istorie, tradiție, literatură, muzică și agricultură, Teleormanul este un spațiu binecuvântat de Dumnezeu cu pământuri fertile și oameni minunați „
  (Sursa: Victor DRĂGUȘIN)

÷÷÷÷÷÷÷÷÷÷÷÷÷÷÷÷÷÷÷÷÷÷÷÷÷÷÷÷÷÷÷

DRAGI TELEORMĂNENI!

Să nu uităm și să promovăm frumusețea și dragostea pentru locurile natale, tradițiile și portul popular teleormănean, bogăția zestrei noastre culturale, creațiile artiștilor teleormăneni, poeți, scriitori, pictori, muzicieni, rapsozi, jurnaliști, sportivi, intelectuali și oameni de știință, personalități – civile și militare, … oameni simpli, din toate domeniile de activitate, care prin munca și truda lor, au făcut lucruri mărețe pentru județul nostru, care au reprezentat și reprezintă Teleormanul cu cinste, la nivel național și internațional!
Ce poate fi mai onorant decât punerea în valoare a spiritualității acestui colț de rai, brăzdat de apele Dunării, tărâm al codrilor seculari și al magnificilor bujori ai erei glaciare !

Haideți, cât mai mulți, să fim cei mai buni ambasadori ai Teleormanului!
Împreună, putem pune într-o lumină frumoasă Teleormanul!
Așa să ne ajute Dumnezeu!

La mulți ani, Teleorman!
La mulți ani, dragi teleormăneni!

Col.(r.) Orodel Emilian