După ce recent, în luna iunie au fost înaintate Scrisori deschise către decidenții soartei pensiilor militare de stat (către domnul Marius-Constantin BUDĂI – ministrul muncii și solidarității sociale și domnul Alfred – Robert SIMONIS – președintele interimar al Camerei Deputaților), zilele trecute, Președintele în exercițiu al Structurilor Asociative Reprezentative ale Rezerviștilor din Sistemul Național de Apărare, Ordine Publică și Securitate Națională, Generalul (cu patru stele) în retragere, doctor Ioan HURDUBAIE (Președintele ANCMRR din MAI) a înaintat o Scrisoare deschisă, similară și către Comisia Europeană (nr. 359 din 06.07.2023 și înregistrată cu nr. 4737686 din 07.07.2023).
În conținutul scrisorii, adresată Doamnei Ramona CHIRIAC – Șefa Reprezentanței Comisiei Europene în România, se menționează:
,, STIMATĂ DOAMNĂ,
vă adresăm rugămintea de a transmite doamnei Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene, următoarea scrisoare a PREȘEDINȚILOR STRUCTURILOR ASOCIATIVE* din Sistemul Național de Apărare, Ordine Publică și Securitate Națională, referitoare la problema pensiilor militare, prin care solicităm intervenția pe lângă autoritățile române competente, pentru scoaterea rezerviștilor din P.N.R.R. cât și din textul ,,Legii pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu și a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal”, adoptată de Camera Deputaților (PIx 244) și de Senatul României (L.4/2023), din următoarele CONSIDERENTE :
× în P.N.R.R. sunt menționate, în mod distinct de pensile militare de stat, numai 6 tipuri de pensii de serviciu, reglementate prin acte normative individuale, cu caracter special, aplicabile pentru următoarele categorii: corpul diplomatic și consular, funcționari publici parlamentari, personalul aeronautic civil navigant profesionist din aviația civilă, procurori și judecători, personalul auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor și beneficiari ai Curții de Conturi.
În consecință, actul normativ adoptat de cele două Camere ale Parlamentului și denumit „Lege pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu” ar trebui să se rezume strict la reglementarea sistemului de pensii de serviciu, nu și a sistemului pensiilor militare de stat.
În pofida a ceea ce se vehiculează, în mod eronat în spațiul public, militarii au plătit tot timpul contribuții pentru pensii, obligație stipulată în toate actele normative care reglementează pensiile militare de stat (respectiv: art. 58 din Decretul nr. 141/1967 privind pensiile militare de stat și pensia suplimentară, art. 60 din Decretul nr. 214/1977 privind pensiile militare de stat, art. 78 alin. 2 din Legea nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat, art. 6 alin (1) pct. I lit. c) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice și de art. 31 alin (1) din Legea 223/2015.
Toate contribuțiile din brut și net ale rezerviștilor, inclusiv pentru pensii, sunt virate direct la Bugetul de Stat și nu la Bugetul de Asigurări Sociale.
În consecință, pensille militare (deoarece, nu sunt plătite de către Casa Națională de Pensii Publice din bugetul Asigurărilor Sociale, ci de către Casele Sectoriale, din bugetele ministerelor din Sistemul Național de Apărare, Ordine Publică și Securitate Națională – SNAOPSN), nu își au locul în P.N.R.R și nici în calculul privind pragul de 9,4 % din PIB;
× În cariera lor, militarii și polițiștii cotizează, inclusiv pentru pensii, nu la bugetul de asigurări sociale, ci la bugetul de stat, pentru fondul de pensii militare. Astfel, banii de pensii militare nu intră, nici în calculul bugetului de pensii civile, în general și nici în procentul de 0,7% din PIB, prevăzuți de la buget pentru așa-zisele pensii „speciale” (care sunt tot civile), ci în cei 2,5% din PIB destinați Apărării.
Este motivul pentru care militarii și polițiștii au propriile case de pensii, sectoriale și pentru care ministrul finanțelor nu le poate lua în calcul la rectificări, neavând nici o competență asupra militarilor.
În concluzie, banii de pensii militare acoperiți de contribuțiile de 25% din soldele celor în activitate, dar și de contribuțiile la fondul de 5% din net, pentru pensia privată (suplimentară), sunt afectați din aceleași fonduri din care se plătesc și soldele activilor, instruirea, dotarea, înzestrarea, deplasările trupelor etc.
× Soldele militarilor, polițiștilor și funcționarilor publici cu statut special din poliția penitenciară, aflați în activitate, precum și soldele de rezerviști (pensiile) sunt stabilite avându-se în vedere compensarea riscului pierderii vieții, renunțarea la importante drepturi civile (dreptul de a fi ales, libera deplasare, libera comunicare etc.) și pedepsele diferite față de civili, în caz de neexecutare a obligațiilor de serviciu (așa cum acest lucru se întâmplă în toate țările europene);
× Așa cum a recunoscut și Banca Mondială, nici-o pensie militară nu depășește cuantumul salariului avut înainte de trecerea în rezervă, acestea fiind deja calculate astfel încât să nu depășească 85% din cuantumul soldei funcției de bază, iar indicele de calcul nu este de 80%, ci de 65%;
× În calculul pensiei militare sunt introduse deja, în mod ilegal, pensia privată (contribuția din net la Pilonul Doi) și Ordinul Meritul Militar/Semnul Onorific „În Serviciul Patriei”.
Mai mult, grupele de muncă au dispărut datorită plafonului scăzut și a faptului că tot ceea ce trece de 35 ani vechime nu se mai cuantifică în bani;
× Toate meseriile din viața civilă, de la muncitor de înaltă calificare, la medic, inginer, profesor și pilot se practică și în uniformă, astfel că militarul/polițistul practică două meserii în același timp, 24 h/ 24 h, dar este plătit pentru una singură, respectiv cea de militar/polițist.
Cu stimă și respect,
PREȘEDINTE ÎN EXERCIȚIU,
PREȘEDINTELE ANCMRR din M.A.I.,
General** (r.) Ioan HURDUBAIE
- – Asociația Națională a Cadrelor Militare în Rezervă și în Retragere „Alexandru Ioan Cuza” din Ministerul Apărării Naționale, Asociația Națională a Cadrelor Militare în Rezervă și în Retragere din Ministerul Afacerilor Interne, Asociația Cadrelor Militare în Rezervă și în Retragere din Serviciul Român de Informații, Asociația Cadrelor Militare în Rezervă și în Retragere din Serviciul de Informații Externe, Asociația Cadrelor Militare în Rezervă și în Retragere din Serviciul de Pază și Protecție, Asociația Cadrelor Militare în Rezervă și în Retragere din Serviciul de Telecomunicații Speciale, Asociația Cadrelor Militare în Rezervă și în Retragere din DGIPI-MAI, Asociația Cadrelor Militare în Rezervă și în Retragere din Administrația Națională a Penitenciarelor și Asociația Diplomaților Militari în Rezervă și în Retragere. „
De menționat, că demersuri similare a făcut și Sindicatul Cadrelor Militare Disponibilizate – SCMD (inclusiv participarea în stradă, alături de camarazii polițiști la mitingurile de protest organizate în mai multe orașe din țară și în municipiul București), cu toții solicitând scoaterea rezerviștilor și pensionarilor militari din PNRR și din noua lege a pensiilor de serviciu.
PATRIE, ONOARE, DEMNITATE !
Col.r. Orodel Emilian
